PROIECTE 2025

---

Volumul  „Tărâmul Memoriei”, autor Mihail Bogdan Dabija

 

Scriitorul Ioan Groșescu, cel care va scrie și „Cuvântul înainte” al volumului de față, relatează:

„Pentru cei care o cunosc pe Carmen Caragica – Atineu, prezentul volum de poezie a reprezentat o adevarată surpriză. Deasemenea, Carmen era cunoscută ca o persoană frumoasă, plină de VERVĂ, cu multe inițiative și întotdeauna de o mare responsabilitate profesională.
Surpriza s-a dovedit ENORMĂ, deoarece ceea ce redă în versurile sale cuprinde un univers extrem de larg.
Sunt abordate paliere largi ale existenței naturale precum capriciile toamnei sau iernii, probleme existențiale precum fericirea sau „cine sunt eu”, dar îndeosebi probleme complexe ale interiorității umane. Cel mai des sunt invocate sufletul și dragostea.
Pentru autoare sufletul este un fel de eprubetă în interiorul căreia se găsesc, ca elemente, trăirile sale, aspirațiile, dorințele, visările sale, etc.
Dar sufletul poate fi și un veșmânt pe care îl poți îmbrăca pentru a alina trecutul sau lacrimile din sufletul iubitului.
Lumea trăirilor este expusă și în afara interiorității. Autoarea încearcă să găsească răspunsuri la probleme importante de natură filozofică precum „cine ești tu” sau „ce este fericirea”. Pentru autoare principala componență a fericirii este speranța. Noi credem că singura speranță nu poate defini fericirea deși este un element component. În ce privește întrebarea „ cine ești tu?” sunt de acord întru totul în privința răspunsului. Nu exteriorul ființei noastre ne definește ci și lumea noastră de gânduri, de sentimente, caracterul, etc.
Am prezentat doar câteva din problemele expuse în valoare de autoare și acesta din respect pentru cititor. El poate descoperi bogăția de probleme pe care volumul le oferă.
Deși, în multe din poezii sunt invocate lacrimile, acestea nu sunt pesimiste, în ele sunt prezente tot atât de des lumina și speranța în dragoste.
O intrebare se ridică cu mare necesitate: Ce resorturi a determinat această abundență de trăiri expuse?
Fără îndoială trebuie să recunoaștem structura internă a celei ce le-a scris. Dar mai există o explicație, tot atât de plauzibilă, accesul autoarei la cultură, din multitudinea de definiții date culturii (într-o lucrare personală eu am găsit peste 250 de definiții). Cultura se definește ca ceea ce rămâne după ce ai uitat tot. Eu am tradus această definiție paradoxală prin aceea că, ceea ce rămâne după ce ai uitat tot din cultură, după ce te-ai „împărtășit”, este cizelarea noastră interioară, POTENȚAREA ÎN PLAN SUPERIOR A TRĂIRILOR, ASPIRAȚIILOR, A PASIUNI-LOR NOASTRE.
Un astfel de proces s-a produs și în cazul autoarei.
A reușit să ne redea o așa de mare diversitate de trăiri care cred, cu sinceritate, că îl poate bucura pe orice cititor. De aceea cred că merită să fie citită pentru a înălța interioritatea personalității noastre.” – (Profesor Universitar Ion Bâtlan)

 

Volumul  „Operație pe cord deschis”, autor Ioan Groșescu

 

„Există cărți care nu se scriu doar cu stiloul, ci cu memoria, cu tăcerea, cu urmele adânci ale vieții trăite. Operație pe cord deschis, volumul de proză scurtă al lui Ioan Groșescu, este una dintre acestea. Nu întâmplător, titlul său evocă atât fragilitatea cât și luciditatea unei intervenții directe, fără anestezie, asupra inimii – simbol al trecutului, al identității, al adevărului.
În centrul cărții se află schița omonimă, o evocare vibrantă și profund umană a unei figuri de excepție: profesorul emerit de matematică Ion Th. Grigore. Fost secretar general adjunct al PNL Prahova, aripa Tătărăscu și viceprimar al Ploieștiului din martie 1945, Ion Th. Grigore nu a căutat gloria politică, dar a plătit cu libertatea curajul de a fi rămas fidel propriilor convingeri. Reprimat de regimul comunist și trimis în infernul Canalului, profesorul devine aici un simbol al verticalității morale și al demnității în fața istoriei deformate.
Alături de această piesă centrală, volumul cuprinde alte cincisprezece schițe – miniaturi literare care surprind, fiecare în felul său, esența unor destine, epoci și stări. Titluri precum „Vrabia”, „Copil de mahala”, „Grădina lui Neluțu”, „Vremea promisiunilor” sau „Sfânta” sunt ferestre către o lume plurivocală: Ploieștiul de altădată, dar și România postdecembristă, văzute prin ochiul atent și empatic al unui autor care a trăit, a observat și a combătut ca jurnalist, iar acum scrie cu o forță autentică și o remarcabilă economie a mijloacelor.
Dincolo de valoarea lor literară, aceste proze au și o dimensiune confesivă subtilă. Se simte în ele nu doar amprenta scriitorului, ci și a martorului și a omului care a iubit cu discreție orașul, oamenii, poveștile lor. Acel „copil de mahala”, care se regăsește printre rânduri, poate fi autorul însuși – sau poate suntem toți, cei care ne recunoaștem în nostalgiile, umorul amar și tragismul reținut al acestor povestiri.
Operație pe cord deschis este, în fond, o carte despre memorie și adevăr. Despre oameni care au existat cu adevărat și povești care, chiar dacă ficționalizate, poartă greutatea realității. O frescă sinceră, fără înfrumusețări gratuite, despre un oraș, o generație și o țară care încă încearcă să-și repare inima.
Această carte nu cere permisiunea să impresioneze. O face cu naturalețe, prin tăietura precisă a frazei, prin justețea observației și prin afecțiunea discretă care însoțește fiecare schiță. O carte necesară, scrisă cu onestitate și curaj – poate singurele instrumente valabile atunci când inima e pusă pe masă.
Ca editor, mă simt onorat să pot sprijini această apariție editorială, o carte care nu doar că merită citită, ci și purtată în inimă.” – (Cuvânt înainte – Alin Tomozei, președinte ATOM)

 

Volumul  „Cetățeni de onoare ai Municipiului Ploiești”, autor Ioan Groșescu

 

„De ce este nevoie de o asemenea carte? Pentru că Cetăţenii de Onoare, cu toate că sunt, în titulatură, ai municipiului Ploieşti (stricto sensu, ai administraţiei), nu sunt numai ai administraţiei, care se schimbă din alegeri în alegeri, ci în primul rând – aşa cum se menţionează în regulamentul de funcţionare – se atribuie celor care, prin activitatea lor creează, în ţară sau peste hotare, o imagine deosebită municipiului şi României, ai locuitorilor municipiului, care fac istoria oraşului, căci ei trebuie să-i cunoască, ca apoi, cunoscându-i, să se poată mândri sau nu cu aceşti cetăţeni aleşi de întregul consiliu local – de multe ori nici de întregul consiliu local. Pe scurt, nu este deloc de ajuns să se spună: aceştia sunt Cetăţenii de Onoare stabiliţi de noi şi ne mândrim cu ei. Îi cunoaşteţi sau nu, le apreciaţi meritele sau nu, mândriţi-vă cu ei, chiar dacă vă sunt necunoscuţi.
Eu m-am simţit obligat să scriu această carte pentru că locuitorii Ploieştilor trebuie să-i cunoască pe cei cu care să se mândrească şi – dacă nu este un simplu gest politic – să-i invite pe ploieşteni să participe într-un fel la numirea acestora.
Pe de altă parte, recunosc, am avut şi un motiv personal, pentru că un număr semnificativ de cetăţeni de onoare cuprinşi aici fac parte din istoria mea.” – (Autorul)

 

 

PROIECTE 2024

---

Volumul  „Centrul Civic Ploiești în proiecte (1950-1990)”, autor Alec Tomozei

 

Tema centrală a acestei lucrări o reprezintă Centrul Civic din Ploiești, privit ca nucleu și generator al identității urbane a orașului.

 

 

PROIECTE 2022

---

Volumul  „50 ani de Haz de Necaz”, autor Stefan Romanó

Volumul „50 ANI de HAZ de NECAZ”, o istorie a românilor sub comunism povestita în bancurile lor, culese, editate si adnotate de Stefan Romanó.

„Stefan Romanó, ploiestean de-al lui Nenea Iancu, vorbitor de frumoasa limba româna, pripășit de multe decenii prin America lui Mark Twain și Donald Trump, se întoarce la țara și poporul din care nu a uitat că face parte și ne readuce aminte ca exista Hazul de necaz, mai exact Hazul de necazul comunismului, căruia el i-a mâncat salamul de soia aproape până la ultima felie din ’89. O editură ploieșteană, cu numele simplu și inedit, ATOM, ne propune cartea sa de peste 250 de pagini, mari și (nu prea) late despre acest subiect gingaș.
Ea ne pune la curent, ne re-introduce, ne racordează la Hazul de Necaz, care a fost, este și va fi și într-un viitor incert, colacul salvator al națiunii române.
Mai are vreo relevanță această veche ocupație a românilor de a nu ceda nevolniciilor și necazurilor de tot felul ? Antropologic și epistemologic, ca să intrăm și noi în jocul moftologic al limbajului actual, abordând subiectul avem o impresionantă trecere în revistă a felului nostru de a fi. Hazul de necaz, cu tot ce cuprinde o istorie și o cultură, este talpa identitații noastre. Nu este de rușine această descurcăreală – pe care o tratăm vindicativ ca pe ceva câh ! – refuzată de etica maximalistă (de salon și gargariseală eurocentrală), ea a fost o formă de supraviețuire.
Stefan Romanó, românu’ din Dallas, Texas ne oferă șansa să pritocim pe marginea acestui fabulos Haz de Necaz de care, realmente avem azi nevoie cu supra de măsură. O carte pe care, ca român verde, dincolo de numele ce-l port, o recomand a fi citită cu voie buna și zâmbetul pe buze. Este un bun îndemn să așteptăm cu încredere noua recoltă de la Valea Călugăreasca. Si să închinăm un pahar cu prietenii — aici capata viață alt contur, știa nenea Iancu ce știa și noi mereu uitam — la Conacul Bellu de la Urlați. Viața devine suportabila daca rostuim cum se cuvine Hazul de necaz.” (Bedros Horasangian).

---

Volumul al III-lea si ultimul al trilogiei „Traversând Ploieștii”

„Volumul al III-lea, şi ultimul al călătoriei vizuale prin timpul şi spaţiul Ploieştiului, utilizează precum în cazul celorlalte două părţi ale lucrării un inventar bogat de imagini. Sunt 868 de fotografii provenind din mai multe colecţii private ori arhive. Cea mai mare parte a imaginilor inserate în volumul de faţă au ca provenienţă fototeca „Atom” Ploieşti (nu mai puţin de 631 fotografii utilizate) la care se adaugă alte 98 de fotografii din Colecţia Marta Brezeanu, imagini puse la dispoziţie cu generozitate de familia Brezeanu; mai contabilizăm colecţiile Carol Nicolae Debie, G. N. Stoicescu, Dragoş Săfticu, Virgil Iordache, Gabriel Stamate, Ioan Ştefănescu, Mircea Gociman, precum şi utilizarea Fondului Fototecă al Arhivelor Naţionale, dar şi Arhiva societăţii „24 Ianuarie” din Ploieşti.

PROIECTE 2021

---

Imagini ale trecutului expuse în pasajul pietonal „Tache Ionescu”

Societatea Culturală „ATOM” Ploiești propune ploieştenilor o incursiune în timp şi spaţiu materializată în cadrul unui parteneriat cu Primăria Municipiului Ploieşti şi prin intermediul căruia în pasajul pietonal din Centrul Civic („Omnia”), refăcut de curând şi denumit Take Ionescu, iubitorii oraşului vor putea să admire, ?̂?????̂?? cu data de 16 decembrie 2021, imagini ale trecutului, locuri dispărute şi simboluri perene cu care ne mândrim în prezent.

Gara veche a oraşului ridicată în anii „La Belle Époque” şi distrusă în urma bombardamentelor din 1944, pitorescul Lipscani interbelic cu firmele, oamenii eleganţi şi parfumul lumii de odinioară, Piaţa Unirii şi Primăria veche evocă lumea dispărută a vechiului Ploieşti şi inconfundabilul amestec de Occident şi Orient. Pe de altă parte, imaginile amplasate în pasaj ne vorbesc şi despre simbolurile cetăţii: Statuia Libertăţii care evocă Ploieştiul Republicii de la 1870 şi pe cetăţenii săi implicaţi în procesul de modernizare a lumii româneşti; Palatul de Justiţie care prin monumentalitatea sa arată consolidarea instituţională a României Mari, iar Halele Centrale, definite prin aceeaşi monumentalitate, ne vorbesc despre puterea economică a oraşului şi sincronismul său cu Europa.

Multumiri speciale societății comerciale Elipso Design SRL care a realizat și montat cele cinci imagini definitorii pentru urbea noastră, acestea având dimensiunile de 3,0 x 1,5 m.

 

Lansarea trilogiei „Traversând Ploieștii”

       Primul volum al trilogiei „Traversând Ploieștii” reprezintă o realizare de excepţie, fiind un unicat în peisajul editorial de gen, prin numeroasele dovezi fotografice adunate cu minuţiozitate şi grijă de la instituţii ce au avut inspiraţia să le păstreze, de la colecţionari pasionaţi de istoria oraşului nostru.

„Autorul a avut ambiţia să le adune, să le explice, remarcabile fiind referirile la vechile denumiri ale străzilor, la arhitecţi, autori ai clădirilor sau proprietari, şi să le grupeze, inspirat, pe mahalale/ cartiere sau artere ale oraşului. Pentru cititor şi privitor al Albumului poate fi o adevărată incursiune în trecutul mai mult sau mai puţin apropiat al oraşului, lucru pentru care trebuie să le mulţumim celor ce au avut ideea şi curajul de a se apleca cu dragoste şi determinare în realizarea lui…

De-a lungul vremii, Ploieştiul a fost denumit în mai multe feluri: oraşul lui nenea Iancu, orașul lui Nichita sau Toma Caragiu, oraşul „aurului negru”, „mecanicul şef” al industriei extracţiei ţiţeiului (prin Uzina „1 Mai”), oraş cu rădăcini republicane (tratate cu ironie de acelaşi nenea Iancu), dar şi cu un puternic patriotism local, oraşul unor pătimaşi suporteri ai echipei de fotbal Petrolul şi chiar… oraşul lui „Ce bei?”.

După ce am văzut fotografiile din album şi mi-am retrăit amintirile prin ele, cred că pot să afirm cu mândrie că este şi PLOIEŞTIUL MEU”.

Extras din „Cuvântul Înainte” semnt de Inginer Mihail Bogdan Dabija.

 

 

 

PROIECTE 2020

---

Lansarea volumului „Statuia Libertății. O istorie republicană ilustrată”

         Societatea Culturală „ATOM” Ploiești a finalizat al doilea mare proiect editorial al său şi anume lucrarea „Statuia Libertăţii. O istorie republicană ilustrată” de Dorin Stănescu și Dan Gulea, proiect ocazionat de împlinirea, pe 8 august 2020, a 150 de ani de la evenimentele cunoscute în istorie sub numele de „Republica de la Ploieşti”.
Volumul conţine 200 de imagini, texte inedite, precum şi un valoros studiu de istorie și istorie literară ploieșteană și națională despre primul și cel mai important monument al oraşului Ploiești.

 

 

 

PROIECTE 2018

---

Prezentarea Societatii Culturale „ATOM” Ploiesti

          Societatea Culturală „ATOM” Ploieşti iși va prezenta într-un cadru oficial, activitatea sa privind îmbunătățirea mediului cultural ploieștean, invitați fiind personalități din diverse medii de activitate. 

 

 

 

 

 

Lansarea volumului „1965 – Crima care a zguduit Ploiestiul” 

          Prin acest volum se dorește repunerea in circuitul memoriei colective ploieștene a personalității celui care a fost inginer Dimitrie Tomozei, director general al Întreprinderii 1 Mai Ploiești, ucis mișelește de securitate chiar în incinta uzinei pe care o conducea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PROIECTE 2017

---

 

Sprijinirea apariției volumului „Orașul dispărut. Ploiești”

autor prof. Dan Gulea

           Societatea Culturală “ATOM” Ploieşti, prin membrii ei fondatori, a susținut si sprijinit apariția albumului „Orașul dispărut. Ploiești”, autor prof. Dan GULEA.

          Publicat sub sigla Editurii Ploiești-Mileniul III și tipărit la Karta-Graphic Ploiești, albumul este o lucrare amplă, ce conține peste 300 de fotografii din orașul de altădată, cu focalizare pe anii 1960-1970. Pornind de la un set de fotografii ale Fotocineclubului de la Casa de Cultură a Sindicatelor, ce ar fi fost aruncate pentru a face loc unor activități mai lucrative, autorul și-a continuat investigațiile și a completat cercetarea cu colecția Ioan Groșescu (director al CCS la începutul anilor 1970), precum și cu colecția Carol Nicolae Debie (aflată la sediul Societății Culturale Ploiești-Mileniul III, dar și la Direcția Județeană a Arhivelor Prahova). Cu ajutorul lui Dorin Stănescu, istoric și vicepreședinte al Societății Culturale ploiești-Mileniul III, investigațiile pentru conturarea unei epoci au ajuns la colecția Alin Tomozei (nepotul cunoscutului inginer și director al Uzinelor „1 Mai” , Dimitrie Tomozei, asasinat bestial de Securitate la jumătatea anilor 1960), care asigură o notă specială acestui album. Pentru a completa o temă și o epocă s-a făcut apel și la alte arhive, ce au furnizat diferite informații și imagini: Bogdan Ciupercă, A. Hoffmann, D.I. Topciu.