PROIECTE 2024


Volumul  „Centrul Civic Ploiești în proiecte (1950-1990)”, autor Alec Tomozei

 

Tema centrală a acestei lucrări o reprezintă Centrul Civic din Ploiești, privit ca nucleu și generator al identității urbane a orașului.

„Autorul a prezentat succint evoluția istorică și urbanistică a orașului, de la întemeiere până la mijlocul secolului XX, marcând deplasarea centrului de greutate al localității, din zona situată la nord de Stadionul „Ilie Oană” până la pârâul Dâmbu, în zona delimitată de bisericile cu hramurile „Sf. Vineri”, „Maica Precistă” și „Sf. Gheorghe”, precum și etapele de constituire a noului centru urban, făcând apel la importante lucrări cunoscute, precum Monografia orașului Ploiești a lui Mihail Sevastos și Începuturile urbanismului în Ploiești a inginerului Carol Nicolae Debie sau la studiile de fundamentare care au însoțit planurile urbanistice generale.
În cea de a doua parte a lucrării sale care este și cea mai consistentă, care acoperă perioada 1950-1990, interval de timp marcat de transformări majore la nivelul zonei centrale a orașului, autorul a surprins contextul istoric complex în care au fost luate deciziile privind aspectul pe care trebuia să-l capete zona centrală a localității, descriind în detaliu toate etapele de sistematizare prin care a trecut aceasta, subliniind contribuția fiecărui specialist în cadrul demersului respectiv.
Așa cum ne-a obișnuit deja Alec Tomozei, el asociază textului lucrării o suită impresionantă de documente inedite referitoare la zona de interes, ceea ce constituie elementul de noutate care conferă valoare lucrării sale, precum imagini din zona centrală a orașului dinperioada studiată, extrase din planurile cadastrale succesive ale localității, documente care au stat la baza elaborării proiectelor de sistematizare, extrase din conținutul proiectelor de sistematizare executate și proiecte ale clădirilor care au ocupat treptat centrul orașului. Din acest motiv, lucrarea de față ar trebui să constituie un capitol de istorie locală de luat în seamă de către ploieșteni, dar mai ales de către tinerii specialiști care activează în domeniile arhitecturii și urbanismului, fiind un îndemn pentru aceștia din urmă de a acorda mai multă atenție informațiilor de arhivă, documentarea fiind absolut necesară pentru fundamentarea oricărui tip de intervenție în spațiul urban” (Istoric Irina Paveleț).

 

 

PROIECTE 2022


Volumul  „50 ani de Haz de Necaz”, autor Stefan Romanó

Volumul „50 ANI de HAZ de NECAZ”, o istorie a românilor sub comunism povestita în bancurile lor, culese, editate si adnotate de Stefan Romanó.


„Stefan Romanó, ploiestean de-al lui Nenea Iancu, vorbitor de frumoasa limba româna, pripășit de multe decenii prin America lui Mark Twain și Donald Trump, se întoarce la țara și poporul din care nu a uitat că face parte și ne readuce aminte ca exista Hazul de necaz, mai exact Hazul de necazul comunismului, căruia el i-a mâncat salamul de soia aproape până la ultima felie din ’89. O editură ploieșteană, cu numele simplu și inedit, ATOM, ne propune cartea sa de peste 250 de pagini, mari și (nu prea) late despre acest subiect gingaș.
Ea ne pune la curent, ne re-introduce, ne racordează la Hazul de Necaz, care a fost, este și va fi și într-un viitor incert, colacul salvator al națiunii române.
Mai are vreo relevanță această veche ocupație a românilor de a nu ceda nevolniciilor și necazurilor de tot felul ? Antropologic și epistemologic, ca să intrăm și noi în jocul moftologic al limbajului actual, abordând subiectul avem o impresionantă trecere în revistă a felului nostru de a fi. Hazul de necaz, cu tot ce cuprinde o istorie și o cultură, este talpa identitații noastre. Nu este de rușine această descurcăreală – pe care o tratăm vindicativ ca pe ceva câh ! – refuzată de etica maximalistă (de salon și gargariseală eurocentrală), ea a fost o formă de supraviețuire.
Stefan Romanó, românu’ din Dallas, Texas ne oferă șansa să pritocim pe marginea acestui fabulos Haz de Necaz de care, realmente avem azi nevoie cu supra de măsură. O carte pe care, ca român verde, dincolo de numele ce-l port, o recomand a fi citită cu voie buna și zâmbetul pe buze. Este un bun îndemn să așteptăm cu încredere noua recoltă de la Valea Călugăreasca. Si să închinăm un pahar cu prietenii — aici capata viață alt contur, știa nenea Iancu ce știa și noi mereu uitam — la Conacul Bellu de la Urlați. Viața devine suportabila daca rostuim cum se cuvine Hazul de necaz.” (Bedros Horasangian).


Volumul al III-lea si ultimul al trilogiei „Traversând Ploieștii”

„Volumul al III-lea, şi ultimul al călătoriei vizuale prin timpul şi spaţiul Ploieştiului, utilizează precum în cazul celorlalte două părţi ale lucrării un inventar bogat de imagini. Sunt 868 de fotografii provenind din mai multe colecţii private ori arhive. Cea mai mare parte a imaginilor inserate în volumul de faţă au ca provenienţă fototeca „Atom” Ploieşti (nu mai puţin de 631 fotografii utilizate) la care se adaugă alte 98 de fotografii din Colecţia Marta Brezeanu, imagini puse la dispoziţie cu generozitate de familia Brezeanu; mai contabilizăm colecţiile Carol Nicolae Debie, G. N. Stoicescu, Dragoş Săfticu, Virgil Iordache, Gabriel Stamate, Ioan Ştefănescu, Mircea Gociman, precum şi utilizarea Fondului Fototecă al Arhivelor Naţionale, dar şi Arhiva societăţii „24 Ianuarie” din Ploieşti.

Acest bogat şi divers inventar vizual, completat şi de câteva repere cartografice, reprezintă sursa documentară atent selecţionată şi distribuită, de-a lungul a opt capitole, în cuprinsul naraţiunii lui Alin Tomozei. Traversarea Ploieştiului, nu în goana prezentului, ci cu plăcerea unei promenade duminicale, a reveriei după o lume apusă, ne duce în prezentul volum prin locuri şi epoci diferite, se întrerupe brusc cu un memento cartografic care ne arată amplitudinea transformării oraşului prin extinderea graniţelor sale în decursul unei perioade temporale întinse pe parcursul a două veacuri. Este o rupere de ritm, care ne lasă să privim şi să visăm la lumea crinolinelor, a jobenelor purtate cu mândrie de către înalta burghezie ploieşteană. Pentru ca tot acest voiaj în timp să poată fi înţeles de contemporaneitate, Alin Tomozei a realizat într-un ultim capitol şi un nomenclator al străzilor, prezentând evoluţia de-a lungul vremii a toponimiei locale, dar şi localizarea instituţiilor ploieştene etc. În mod evident şi acest volum beneficiază de elementele care sunt absolut necesare unui demers ştiinţific, albumul având un aparat critic, indice de
nume de locuri şi persoane, iar aceste aspecte contribuie în mod fericit la fundamentarea demersului autorului.
Călătoria prin timp şi spaţiu din prezentul volum este una în zona „barierelor” de altădată, adică a acelor zone la capătul cărora oraşul se sfârşeşte pentru a lăsa loc fie vecinătăţilor industriale, fie celor agricole. Alin Tomozei ne-a propus „traversarea oraşului” cu perspectiva bucureşteanului, căci primul volum începe cu Bariera Bucureşti, locul pe unde se intră în oraş când călătoreşte de la Bucureşti ori locul de unde pleci spre capitala ţării, iată că acum ne propune „ieşirea din timp
şi spaţiu” prin toate punctele cardinale începând cu drumul Câmpinii, prin zona de nord a Ploieştiului, fie prin vest ori prin est, pe drumul Buzăului şi terminând cu vestitul „Câmp al lui Mimis” prin care se iese cumva „clandestin”, spre sudul judeţului”.
 
 
 

PROIECTE 2021


Imagini ale trecutului expuse în pasajul pietonal „Tache Ionescu”

Societatea Culturală „ATOM” Ploiești propune ploieştenilor o incursiune în timp şi spaţiu materializată în cadrul unui parteneriat cu Primăria Municipiului Ploieşti şi prin intermediul căruia în pasajul pietonal din Centrul Civic („Omnia”), refăcut de curând şi denumit Take Ionescu, iubitorii oraşului vor putea să admire, ?̂?????̂?? cu data de 16 decembrie 2021, imagini ale trecutului, locuri dispărute şi simboluri perene cu care ne mândrim în prezent.

Gara veche a oraşului ridicată în anii „La Belle Époque” şi distrusă în urma bombardamentelor din 1944, pitorescul Lipscani interbelic cu firmele, oamenii eleganţi şi parfumul lumii de odinioară, Piaţa Unirii şi Primăria veche evocă lumea dispărută a vechiului Ploieşti şi inconfundabilul amestec de Occident şi Orient. Pe de altă parte, imaginile amplasate în pasaj ne vorbesc şi despre simbolurile cetăţii: Statuia Libertăţii care evocă Ploieştiul Republicii de la 1870 şi pe cetăţenii săi implicaţi în procesul de modernizare a lumii româneşti; Palatul de Justiţie care prin monumentalitatea sa arată consolidarea instituţională a României Mari, iar Halele Centrale, definite prin aceeaşi monumentalitate, ne vorbesc despre puterea economică a oraşului şi sincronismul său cu Europa.

Multumiri speciale societății comerciale Elipso Design SRL care a realizat și montat cele cinci imagini definitorii pentru urbea noastră, acestea având dimensiunile de 3,0 x 1,5 m.

 
Lansarea trilogiei „Traversând Ploieștii”

       Primul volum al trilogiei „Traversând Ploieștii” reprezintă o realizare de excepţie, fiind un unicat în peisajul editorial de gen, prin numeroasele dovezi fotografice adunate cu minuţiozitate şi grijă de la instituţii ce au avut inspiraţia să le păstreze, de la colecţionari pasionaţi de istoria oraşului nostru.

Autorul a avut ambiţia să le adune, să le explice, remarcabile fiind referirile la vechile denumiri ale străzilor, la arhitecţi, autori ai clădirilor sau proprietari, şi să le grupeze, inspirat, pe mahalale/ cartiere sau artere ale oraşului. Pentru cititor şi privitor al Albumului poate fi o adevărată incursiune în trecutul mai mult sau mai puţin apropiat al oraşului, lucru pentru care trebuie să le mulţumim celor ce au avut ideea şi curajul de a se apleca cu dragoste şi determinare în realizarea lui…

De-a lungul vremii, Ploieştiul a fost denumit în mai multe feluri: oraşul lui nenea Iancu, orașul lui Nichita sau Toma Caragiu, oraşul „aurului negru”, „mecanicul şef” al industriei extracţiei ţiţeiului (prin Uzina „1 Mai”), oraş cu rădăcini republicane (tratate cu ironie de acelaşi nenea Iancu), dar şi cu un puternic patriotism local, oraşul unor pătimaşi suporteri ai echipei de fotbal Petrolul şi chiar… oraşul lui „Ce bei?”.

După ce am văzut fotografiile din album şi mi-am retrăit amintirile prin ele, cred că pot să afirm cu mândrie că este şi PLOIEŞTIUL MEU”.

Extras din „Cuvântul Înainte” semnt de Inginer Mihail Bogdan Dabija.

 

Cel de-al doilea volum al trilogiei „Traversând Ploieștii”, autor Alin Tomozei, cuprinde un singur capitol, din cele 14 ale trilogiei, CENTRUL, structura lucrării căpătând pregnanță prin permanentul joc trecut-prezent, cu fotografii începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Acest nou volum spune povestea unui oraș în devenire de-a lungul a peste un veac, veacul modernității noastre decisive, trecut și virtualitate deopotrivă, începând cu 1871, anul primei fotografii cunoscute a urbei, realizate de atelierul Kotecki & Rudniki din foișorul vechii primării.
Se poate astfel citi și vedea cum au fost construite primăriile (începând cu anul 1868), cum au fost edificate Halele, cum a fost reconfigurată întreaga zonă, dar și povestea Pieței Unirii, a Francezei, a Municipalității, Armoniei, a Lipscanilor, a Cavafilor (și străvechea să „arasta”, sediu de breslași), cu Basarabilor – labirintul ce dădea identitate orașului interbelic și imediat postbelic. Casa cu lebădă, cinema Progresul (fost Modern), casa Dobrică, casa Socolescu, teatrul de vară sunt doar câteva din reperele indimenticabile.

 

 

PROIECTE 2020


Lansarea volumului „Statuia Libertății. O istorie republicană ilustrată”

         Societatea Culturală „ATOM” Ploiești a finalizat al doilea mare proiect editorial al său şi anume lucrarea „Statuia Libertăţii. O istorie republicană ilustrată” de Dorin Stănescu și Dan Gulea, proiect ocazionat de împlinirea, pe 8 august 2020, a 150 de ani de la evenimentele cunoscute în istorie sub numele de „Republica de la Ploieşti”.
Volumul conţine 200 de imagini, texte inedite, precum şi un valoros studiu de istorie și istorie literară ploieșteană și națională despre primul și cel mai important monument al oraşului Ploiești.

 

 

 

PROIECTE 2018


Prezentarea Societatii Culturale „ATOM” Ploiesti

          Societatea Culturală „ATOM” Ploieşti iși va prezenta într-un cadru oficial, activitatea sa privind îmbunătățirea mediului cultural ploieștean, invitați fiind personalități din diverse medii de activitate. 

 

 

 

 
 
Lansarea volumului „1965 – Crima care a zguduit Ploiestiul” 

          Prin acest volum se dorește repunerea in circuitul memoriei colective ploieștene a personalității celui care a fost inginer Dimitrie Tomozei, director general al Întreprinderii 1 Mai Ploiești, ucis mișelește de securitate chiar în incinta uzinei pe care o conducea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

PROIECTE 2017


 

Sprijinirea apariției volumului „Orașul dispărut. Ploiești”
autor prof. Dan Gulea

           Societatea Culturală “ATOM” Ploieşti, prin membrii ei fondatori, a susținut si sprijinit apariția albumului „Orașul dispărut. Ploiești”, autor prof. Dan GULEA.

          Publicat sub sigla Editurii Ploiești-Mileniul III și tipărit la Karta-Graphic Ploiești, albumul este o lucrare amplă, ce conține peste 300 de fotografii din orașul de altădată, cu focalizare pe anii 1960-1970. Pornind de la un set de fotografii ale Fotocineclubului de la Casa de Cultură a Sindicatelor, ce ar fi fost aruncate pentru a face loc unor activități mai lucrative, autorul și-a continuat investigațiile și a completat cercetarea cu colecția Ioan Groșescu (director al CCS la începutul anilor 1970), precum și cu colecția Carol Nicolae Debie (aflată la sediul Societății Culturale Ploiești-Mileniul III, dar și la Direcția Județeană a Arhivelor Prahova). Cu ajutorul lui Dorin Stănescu, istoric și vicepreședinte al Societății Culturale ploiești-Mileniul III, investigațiile pentru conturarea unei epoci au ajuns la colecția Alin Tomozei (nepotul cunoscutului inginer și director al Uzinelor „1 Mai” , Dimitrie Tomozei, asasinat bestial de Securitate la jumătatea anilor 1960), care asigură o notă specială acestui album. Pentru a completa o temă și o epocă s-a făcut apel și la alte arhive, ce au furnizat diferite informații și imagini: Bogdan Ciupercă, A. Hoffmann, D.I. Topciu.

 

2 thoughts on “PROIECTE

  • 16 March 2019 at 19:14
    Permalink

    De unde pot cumpara 1965Crima care a zguduit Ploiestiul?
    Astept un raspuns!
    Multumesc frumos,

    Robert Preda

    Reply
    • 18 March 2019 at 7:20
      Permalink

      Buna ziua,
      va asteptam in sediul Consproiect de pe strada Maramures nr. 12, Ploiesti.
      Va rugam totusi sa ne sunati inainte la numarul 0723453184.

      Toate cele bune.

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email