C. DOBROGEANU GHEREA

Constantin Dobrogeanu-Gherea (n. 21 mai 1855, satul Slavianka, Ekaterinoslav, Imperiul Rus, astăzi Ucraina – d. 7 mai 1920, București) a fost un scriitor și fruntaș socialist român de origine evreiască. Numele lui real era Solomon Katz, în limba ucraineană Mihail Nikitici Kass.
A fost unul dintre membrii marcanți ai Partidului Social Democrat Român, un critic literar prodigios, cunoscut pentru polemica sa cu Titu Maiorescu. Acesta susținea ideea artei pentru artă, în timp ce Constantin Dobrogeanu-Gherea era adeptul teoriei artei cu tendință.
Lev Troțki îi face un portret special: “Printre miniștrii, diplomații sau prefecții din România, nu puțini sunt cei care au învățat alfabetul politic de la Gherea. Din fericire ei nu sunt singuri. Din 1890, Gherea a condus prima generație de muncitori socialiști români spre învățăturile marxismului. Gherea și Rakovsky au fost primii care au îndreptat Partidele socialiste spre Revoluția din Rusia și au inițiat un nou tip de partid socialist” . Prin lucrarea sa „Neoiobăgia”, devine unul dintre părinții sociologiei din România. Fiul său, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, este unul dintre membrii fondatori ai Partidului Comunist Român.
În cele trei volume de studii critice publicate i se reține meritul de a fi introdus critica de analiză în literatura română, după modele franceze, critica practicată de Titu Maiorescu fiind caracterizată de unii critici actuali drept judecătorească.
A fost influențat de contactul său cu literatura rusă, a comparat spre exemplu proza de analiză a lui Caragiale „O făclie de Paște” cu romanele lui Fiodor Dostoievski. A fost un adept al narodnicismului și un precursor al sămănătorismului, jucând, totodată, un rol activ în mișcarea poporanistă.
A deținut în proprietate restaurantul gării din Ploiești, fapt ce îi dădea prilejul lui Titu Maiorescu să lanseze ironii la adresa competențelor sale critice, spunând că lui Gherea îi reușesc mai bine sandvișurile decât articolele de critică literară, în timp ce Hasdeu, cu umorul său binecunoscut, spunea că mâncarea de la restaurantul criticului Gherea era “mai presus de orice critică”.
A fost unul din apropiații lui Ion Luca Caragiale și a scris un articol foarte incitant în care a încercat să stabilească posibilele cauze sociale ale pesimismului lui Mihai Eminescu, acesta fiind unul din primele studii de receptare ale operei marelui poet.
El poate fi considerat un precursor al criticii sociologice. Articolul său fundamental, o veritabilă ars poetica a criticii literare, rămâne „Asupra criticii”.

Descriere apărută în monografia orașului Ploiești, de Mihail Sevastos:

„C. Dobrogeanu-Gherea s’a născut în orașul Ecaterinoslav (Rusia) în Mai 1855. și a murit în 1920.
In 1876 s’a stabilit la Ploești, iar în 1882 a luat în exploatare restaurantul gării -care, la început, a fost destinat-în urma demersului lui C. A. Rosetti – la ajutorarea refugiaților basarabeni.
In portretu-i minunat din „Chemarea” 10 Mai 1920, – d. Const. Graur trece în revistă întâmplările vieții sale, printre care și greutățile întâmpinate la Iași.
„Iată-l pe străzile lașilor,- spune d-sa, – căutânduși rostul. Se lucra tocmai la pavarea unor străzi. Și-a oferit brațele. Multe săptămâni a avut drept domiciliu piața Unirii, iar drept căpătâiu, noaptea – o gămăgioară de pietriș”.
Câte calități și ce forță morală a avut Gherea se vede din împrejurarea – că acest om, pornind de pe pavaj, a putut să- i facă relativ în scurt timp o bună situație materială și să ajungă în primele rânduri ale intelectualității românești, în calitate de îndrumător spiritual al unei generații.
Om serios în toate, Gherea a fost și un bun restaurator.
Nu numai călătorii, dar și ploeștenii luau masa la restaurantul din gara – unde spuma de drojdie, pateurile, brânzoaicele, sarmalele și pelinul de Drăgășani, pe lângă tocanele naționale și sârbești, făceau faima localului.
Foarte des când era masa mare la palatul regal-în special vara, cand reședința era la Sinaia – se făcea lui Gherea comanda, Delavrancea povestea că – fiind primar al capitalei – Regele Carol I l-a reținut la masă. La desert prințul Carol refuză prăjitura. Întrebat de ce, răspunde :
– Nu-mi place, că nu-i dela Gherea.
Astăzi restaurantul este ținut de d-nii Iancu Grama și Ch. Georgescu care îi păstrează renumele – având printre altele și ambiția de a nu se îndepărta de tradiția lui Gherea.
Printre clienții restaurantului Ploești se numărau Titu Maiorescu, Petre Carp, Bogdan Petriceicu Hasdeu, etc.
Mulți scriitori, legați prin prietenie de Gherea, veneau la Ploești și stăteau zile și nopți întregi la mese care nu se mai strângeau.
Veneau acolo Caragiale, Vlahuță, Coșbuc, Delavrancea, V. G. Morțun, Tony Bacalbașa, D. Anghel, St. 0. losif, Artur Stavri, Ion Teodorescu, Ronetti-Roman, d-na lzabela Sadoveanu și alții.
Korolenko venea foarte des în țară și stătea la Gherea.
În volumul „Portrete socialiste” de Const. Graur, portretul lui Paul Axelrod începe așa:
„Intr’o zi, trimisul țarului, Fonton – sau Hitrovo? – lua masa, cu ministrul nostru de externe, Al. Lahovary, în restaurantul gării Ploești. aflat – era să zic: în editura lui C. Dobrogeanu-Gherea.
Ambii meseni fiind foarte încântați de prânzul servit, diplomatul român a spus:
– Strajnic om ne-ați dat !
lar diplomatul rus a răspuns:
– De-alde ăștia vă putem da cât de mulți !”.
Tony Bacalbașa s’a mutat chiar la Ploești – deasemeni C. Stere care, prin 1896-98 s’a mu­ tat cu toată familia, luânduși locuința aproape de casa lui Gherea…, cu care purta lungi discuții, adesea cu caracter contradictoriu…
Farmecul lui Gherea atrăgea la Ploești pe scriitorii cei mai buni ai țării, izbutind să alcătuiască o falangă de intelectuali de valoare-colaboratori ai publicațiilor sale și difuzori ai convingerilor lui înaintate.
Ploeștii au fost, grație lui Gherea, un focar de intelectualitate și de spirit novator-care găsea teren favorabil în orașul luptei pentru dreptate și libertăți.”

Sursa:
1. Wikipedia;
2. Monografia orașului Ploiești de Mihail Sevastos, Tiparul „Cartea Românească“, București, 1937 / p.130-131.
Urmăriți episodul XVI, despre IULIU I. GORUNEANU, din 4 aprilie 2020.

PERSONALITĂȚI PLOIEȘTENE – EPISODUL XV

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Follow by Email