????????? ????????-???????

????????? ????????-??????? (n. 27 ianuarie 1841, Lipia, Merei, Judeţul Buzău, România – d. 25 iunie 1901, Târgoviște, România) a fost un avocat, ziarist și general al armatei române, fondatorul ziarelor „Perseverența” și „Democrația” și inițiatorul mișcării republicane antidinastice din 20 august 1870, cunoscută și sub denumirea de Republica de la Ploiești.
A absolvit Școala Militară de Ofițeri din București la 10 iulie 1857, ca sublocotenent de artilerie, parcurgând ierarhia militară până la gradul de căpitan. A participat (cu inima strânsă) la detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11 februarie 1866. În memoriile sale el își justifică astfel acțiunea [1]:
„????????????, ??? ?? ??? ??? ??? ???, ????? ș? ???????? ?? ???? ș? ???????? ????????? ?? ?ă ?ă??????? ?? ????. ????????? ??? ???????? ??? ?? ?â???? ?ă ???? ?? ???? ?â? ??? ????. ??? ????????? ??? ?? ?? ???????? ?? ??? ??ș????. ??? î?? ?????? ????, ță??? î??ă î? ?????? ?ă?. […] ?? ???????? î????? î? ??ă?ă????? ș? î? ?â?????, ?? ?????? î? ????????ț?? î????? ?? ??? ??? ???ă?â?ș??ă ????????????? ș? î???????? ??? ??? ??????ă ?????ă ?? ???? ?? ?? ????? ?ă ? î?????????ă. […] ?â?? ???ț? ?-?? ??????! ?? ????, ?? ????ă î????ș????ă ?-? ???????? ?? ????! ??????? ?ă ?ă ???ă?ă??. ?? ???? ț???.”
În 1867 a demisionat din armată, urmând studii juridice in Italia și înființând două ziare, „Perseverența” și „Democrația”. Fiind considerat un agitator politic, a fost arestat de 3 ori, inclusiv o dată în Austro-Ungaria, unde a petrecut câteva săptămâni în închisoarea din Arad.
Posedând un pronunțat spirit de frondă, în august 1870 a condus mișcarea republicană de la Ploiești împotriva lui Carol I. Mișcarea a fost înfrântă, iar el împreună cu alți 40 participanți a fost pus sub acuzare, fiind însă achitați de tribunalul din Târgoviște.
La 24 mai 1875, Alexandru Candiano-Popescu, împreună cu Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, George D. Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Anastase Stolojan, Gheorghe Chitu, C.G. Pascov, N.C. Furculescu și alții și-au pus semnăturile pe un program politic care atesta fondarea Partidului Național Liberal.
Mobilizat în 1877, a participat la Războiul pentru Independență, remarcându-se la comanda Batalionului 2 Vânători în celebrul atac pentru cucerirea redutei Grivița 1. Citându-l la ordinea de zi a armatei pentru comportarea eroică avută la comanda Batalionului 2 Vânători, generalul Alexandru Cernat, ministrul de război, aprecia faptul că acesta, înrolat ca voluntar în război, s-a oferit să conducă batalionul „nefiind chemat la comanda acestuia”. Pentru faptele sale de arme a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și decorat cu înalte ordine și medalii.
În 1879 devine prefect al poliției Bucureștiului timp de 4 luni.
Deși participase la mișcarea antidinastică, el este, între anii 1880-1892, adjutant al regelui Carol I. Această numire este comentată de Mihai Eminescu în ziarul Timpul din 9 decembrie 1880. [1]:
„?â?? ?? ?? ??, ???ă ??????? ?? ?ă?????????, ?????? ?????, ? ???? ????? ?? ?ă????????? ??????????? ?ă? ș? ????, ???ă ș????ț? ???????, ? ????????? ?ă????????? ???????????? ?? ?????ș??, ?????? ??? ?????? ??ă????? ???????? ???????, ???ș?? ?? ?? ?? î???????? ?? ?â??ă ????????? ?? ???? ? ???? ?ă-? ?ă???????, ?????? ??ă????? ?? ??????? ??????? ????????? ?????????? ??-? ???????? ?ă ??????????? ???? ??????? ?? ???????ț? ???????? ș? ? ?????? ?? ??????ă?â?? ?, ??? ?????? ??, ?? ????? ?? ?????????ț?? ?????? ? î?????? ?? ????? ????????? ???????.”
În 1894 este avansat la gradul de general de brigadă.
A scris versuri (Când n-aveam ce face – 1866), cântece de război și un volum de memorii „Amintiri din viața-mi”.

????????? ??ă???ă î? ?????????? ???ș???? ?????ș?? ?? ?????? ????????:

????????? ????????-??????? (1841-1901) a îmbrățișat cariera militară. La 1859 a fost avansat sublocotenent.
A eșit din armată cu gradul de căpitan (1867), ocupându-se cu ziaristica și cu politica. A fost arestat în Ardeal pentru agitatii purtate în numele ideii daco-romane .
A luat parte, in calitate de conducător, la tulburările din Ploești dela 1870.
In „??????????”, revista cercului de studii al partidului național-liberal no. 1- 2 Ian.­Febr. 1937,- d. Ștefan Todirașcu susține că Eugeniu Carada a fost, în fond, șeful acestei mișcări – lucru ce reasă și din amintirile lui M. Theodorian-Carada.
„??????? ??????, – ????? ?-??, – ? ??? ????? ??????ț??? ???? ????ș?? ??? 1870. ?? ? ?? ?ă???????? ? ??????? ?? ?????? ?ă ???????ă ??????ă ????????ț?? î? ????ă ț???; ș? ???? ș??? ?? ?? ?? ?ș?? ??? ??, ???ă ?? ????ș?? ????????-??????? ?? ?? ?? ??????? ?????, ?? ????? ???, ?ă?ă ?ă ț??ă ????ă ?? ? ??â???? ???? ?? ??????? !”
Cu prilejul tulburărilor dela Ploești, Candiano-Popescu a fost arestat. Dar Curtea cu juri din Targoviște I-a achitat, împreună cu ceilalți conspiratori.
La izbucnirea războiului din 1877, el s’a înrolat în armată. S’a purtat vitejește pe câmpul de luptă – mai ales la asaltul Griviței.
Dupa războiu, a rămas militar – devenind în 1880 adjutant al regelui Carol I. A fost avansat general in 1894.
In tinerețe, Candiano-Popescu a scris un volum de poezii: „Când n’aveam ce face” (1866).

?????:
1. Wikipedia;
2. Monografia orașului Ploiești de Mihail Sevastos, Tiparul „Cartea Românească“, București, 1937 / p.127.

???ă??ț? ???????? ????, ?????? ??. ??. ???????????, ??? ?? ????????? ????.

PERSONALITATI PLOIESTENE – EPISODUL VII

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email