NINA FACON (1909–1974)
Născută la Ploiești, în data de 5 august 1909, Nina Facon a fost o italienistă, teoretician și istoric al literaturii italiene, profesor universitar în cadrul Universității din București. A fost membră a Catedrei de Limbă și Literatură Italiană, discipolă a italienistului Ramiro Ortiz.
Între 1931 şi 1935, Nina Façon şi-a luat trei licențe: în Filologie Modernă, în Filosofie și în Istorie. În 1936 a predat în învățământul preuniversitar, iar după ani buni de demersuri administrative inițiate de Ramiro Ortiz în Italia și la București, a fost numită în octombrie 1937 lector de Limba și Literatura Română la Padova. Deși s-a făcut imediat apreciată în mediul universitar, aplicându-se în Italia legile rasiale, i s-a desfăcut contractul de muncă în data de 2 ianuarie (sic!) 1939. Experiența traumatizantă din acei ani, când și în România unii o blamau în presă doar pentru originea sefardită, avea să o marcheze pentru tot restul vieții: a trăit retrasă, parcă mereu temătoare, cum rezulta şi din mersul parcă precaut, ștergând zidurile cu umărul împins ușor înainte.
A urmat însă sfatul maestrului care-i scria la scurt timp după ce fusese nevoită să părăsească Padova: „dumneavoastră trebuie să luptați și să învingeți iar victoria dumneavoastră mă va bucura ca și cum ar fi a mea,iar în anii următori: trebuie să vă faceți cunoscută pentru meritele dumneavoastră, pe măsura frumoaselor dumneavoastră însușiri.”
Cu lucrarea Michelangelo poet, publicată în 1939, ea și-a luat doctoratul și a continuat să publice (obligată să recurgă o vreme la pseudonimele Sorin Ionescu, Ioana Anin) studii despre filosofia occidentală sau despre autori italieni, cum făcuse și în anii precedenți, de la debutul din 1932 în paginile revistei „ROMA”. În același timp a predat la licee particulare evreiești din capitală.
Căutând îmbinarea dintre literatură și filozofie, demonstrând mai degrabă înclinații savante decât predispoziții critice, Nina Facon se indreaptă, de la început, spre Renașterea italiană, domeniu în care promite să ofere cercetări temeinice și originale. Teza de doctorat despre poezia lui Michelangelo (Michelangelo poet, 1939) nu este, așa cum s-ar putea crede, o cercetare a valorii estetice aceea ce este considerat îndeobște drept opera minoră a marelui artist, ci o analiză a afinităților lui elective cu neoplatonismul (prin mediere ficiniană) și cu creștinismul augustinian al lui Valdes, receptat prin intermediul Vittoriei Colonna. Nina Facon conchide asupra caracterului de poezie filozofică al acestei lirici spre care artistul era îndreptat nu atât de amintitele contacte culturale, ci de nevoi spirituale proprii, ce ajung să se recunoască în anumite curente de idei sau doctrine.
Supraviețuind persecuției evreilor, începând cu anul 1944 (si definitiv după 1948) și-a început cariera universitară în București la Catedra de Limbă și Literatură Italiană, condusă practic de ea, fiind numită, în 1966, șefă de catedră (ca succesoare a lui Alexandru Marcu), până în 1972 când, împotriva dorinței sale, a fost pensionată. Cu această ultimă, amară lovitură, s-a stins din viață la 24 noiembrie 1974.
Cum în zilele acelea avea loc un pompieristic congres al P.C.R., ziarele au refuzat publicarea felparului și, mai grav, contrar cutumei, a fost pusă în surdină dispariția ei în facultatea căreia îi sporise realmente prestigiul.
Întreg apostolatul Ninei Façon a stat sub semnul gravității derivate din respect față de sine și față de ceilalți și al unei benefice, măsurate exigențe. I se datorează crearea celor mai importante instrumente de lucru ale specialității, de la bogate dicționare enciclopedice, bilingve, tratate de lingvistică până la istorii literare, ce se adaugă zecilor de studii, unor volume și acum actuale („Concepţia omului activ”, 1946, „Intelectualul şi epoca sa”, 1966, Pascal, 1969) şi traducerile unor opere italiene fundamentale, între care, de maximă dificultate, „Il principe” de Niccolò Machiavelli și „Vita nuova” de G.B. Vico.
Sursa:
Revista „Orizonturi Culturale Italo-Române”;
Al. Balaci, în „România literară”, nr. 49, 1974.
PERSONALITATI PLOIESTENE – EPISODUL CLI

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email