O… „poveste cu a fost odată”. O poveste vie și frumoaspă, cu oameni frumoși, iubitori de cultură, cu strădanii care au scris istorie și au pus temelii vieții culturale a Ploieștilor!
Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Ploiesti a fost înfiinţată ca o orchestră de amatori, s-a dezvoltat apoi după tipicul legal şi a cântat 7 ani. În acest răstimp, s-a adaptat cerinţelor tehnice şi artistice impuse, fără să abdice de la exigenţele muncii. S-a transformat treptat în bine şi, în decembrie 1959, a devenit o bună orchestră de profesionişti. I s-au modificat statutul şi obligaţiile de plan şi de program; s-au schimbat oamenii, au venit instrumentişti noi. Nu au mai rămas dintre diletanţii de la început decât cei care, dupa ce au fost examinaţi şi promovaţi, au fost recunoscuţi ca profesionişti şi ei. Selecţia nu a fost deloc simplă.
“…în primii trei-patru ani ai existenţei sale (n.a. 1952-1955) Orchestra Simfonică era o mare familie, în care se lucra laolaltă, cu tragere de inimă, cu dragoste pentru muzică, pentru răspândirea culturii muzicale, pentru formarea unui public priceput şi atent, în acest oraş, care s-a mărit neaşteptat de mult şi repede, cu oameni noi… Toţi orchestranţii au conlucrat în diferitele activităţi pe care, din lipsă de salariaţi şi reglementări, le făceam noi. Eram un colectiv închegat într-o unitate de spirit, de intenţiii şi de muncă. Toţi cântam şi ne străduiam să cântam cât mai bine, toţi plasam bilete în cercurile familiare şi profesionale, făceam pancarte şi lipeam afişe, plecam în delegaţii,organizam audiţiile în şcoli şi uzine, pregăteam sala şi scena pentru concerte.” povestea, oarecând, prof. Carol Nicolae Debie. (sursa: Societatea Culturală ATOM Ploiești)
Continuarea aici.