O fotografie de la începutul deceniului VI al veacului trecut ce surprinde latura de S-E a Centrului Civic în plină transformare (fosta stradă Franceză, astăzi strada Mihail Kogălniceanu)! Foto: 1963
Centrul Civic în plină transformare – 1963
Fabrica de dero – 1970
Fabrica de dero 1970 (Sursa foto C.N. Debie). Începutul momentului de când Ploieștiul respira ,, Dero”. Astăzi este la fel, marca și-a schimbat numele… In fiecare secunda se cumpara un pachet de Dero in Romania. Produsul a luat nastere in
Patru motive pentru care orașul Ploiești este renumit în lume.
Câteva elemente ale unei veritabile construcții de mitologie a Ploieștiului. Cu o rectificare: prima rafinarie din lume nu este la Ploiesti, dar Ploieștiul se află în Top 3 in zona de pionierat a industriei petroliere. Ce alte elemente credeți că
Strada Armoniei în 1970
Pe strada Armoniei în 1970: Dacia 1100, Trabant, mobre. Ce alte mașini, astăzi de colecție, mai vedeți ?
Bulevardul o permanență ploieșteană.
Ploieștiul, despre care un autor de carte spune, ”Cât de frumos poate fi un oraș urât”, se mândrește totuși cu frumusețea bulevardului ce leagă în linie dreaptă Gara de Sud cu centrul orașului. ”Bulevardul Castanilor”, căci despre el este vorba,
Ultimile zile ale clădirilor din zona centrală a orașului – 1969
Cum s-a construit centrul nou al Ploieștiului în epoca dictaturii comuniste: ultimele rămășițe ale lumii vechi, dar și martorii istoriei … Sursa C.N.Debie, 1969.
Primul număr al revistei Historia din 2019.
Primul număr al revistei Historia din acest an are la rubrica „Dosar” un amplu și mai ales inedit studiu al istoricului ploieștean Dorin Stănescu despre „Cum a prins rădăcini masoneria în România – Istoria masoneriei ploieștene 1870-2018”. Revista Historia, numărul
Strada Romană la intersecția cu strada G.Coșbuc în 1971
Strada Romană la intersecția cu strada G.Coșbuc în 1971 așa cum a văzut-o C.N. Debie. Săgeata din fundal indica locul unde era odată hanul Călugăru’. Ceea ce este frapant pentru noi este strada liberă de mașini, doar un autobuz și
Un studiu demografic, istoric si economic al Ploiestiului interbelic
În perioada interbelică orașul se putea mândri cu faptul că economic, se număra printre primele din țară. Orașe precum Clujul și Timișoara erau apropiate ca dezvoltare economică și ca pondere în PIB-ul țării. Astăzi lucrurile s-au schimbat. De ce credeți
Stil, elegantă şi clădiri maiestuoase din perioada Ploieştiului interbelic!
În fundal fostul Palat al Băncii Centrale (rămas în memoria ploieştenilor ca “Micul Luvru”), amplasat la capătul din Piaţa Unirii a străzii Lipscani, opera arhitectului bucureştean Leonida Negrescu un adept al stilului academist “beaux-arts” de la Școala de arte frumoase
