๐๐ผ๐ฟ๐ป๐ฒ๐น๐ถ๐ ๐ ๐ฬ๐ก๐๐ฆ๐๐จ (๐ฌ๐ฒ.๐ฌ๐ฎ.๐ญ๐ต๐ญ๐ฒ – ๐ฎ๐ฒ.๐ฌ๐ฒ.๐ฎ๐ฌ๐ฌ๐ฌ)
Corneliu Mฤnescu s-a nฤscut รฎn oraศul Ploieศti, la data de 6 februarie 1916, รฎntr-o familie care ar reprezenta putin numeroasa โclasa de mijlocโ a Romรขniei interbelice. In studenศie a aderat la miศcarea comunistฤ, fฤrฤ patimฤ, fฤrฤ fanatism. Corneliu Mฤnescu nu a fost un โrevoluศionar de profesieโ. Cu studii de drept neterminate, absolvent al ศcolii de ofiศeri, s-a angajat la Institutul Central de Statisticฤ fondat de fruntaศul ศฤrฤnist Sabin Manuilฤ. Dupฤ rฤzboi, Corneliu Mฤnescu a beneficiat de o rapidฤ ascensiune รฎn structurile politice create pentru รฎndoctrinarea comunistฤ a armatei. Verificฤrile de partid din 1952 au scos รฎnsฤ la ivealฤ participarea sa la recensamรขntul din Transnistria, comandat, de Ion Antonescu, Institutului Central de Statisticฤ ศi mobilizarea รฎn calitate de cadru militar – chiar dacฤ pentru scurtฤ duratฤ – pe frontul de Est. Dupa o etapฤ de stagnare a ascensiunii – รฎn care fฤrฤ ศtirea sa era pรขndit de pericolul arestฤrii ศi anchetฤrii รฎn โcazul Pฤtrฤศcanu” – a avut prilejul sฤ se evidenศieze รฎn calitate de conducฤtor al primului turneu artistic romรขnesc รฎn China. Probabil cฤ atunci au fost remarcate de Emil Bodnฤraศ, dar mai ales de Gheorghiu-Dej, calitฤศile sale native de diplomat.
Corneliu Mฤnescu a fost membru al Partidului Comunist Romรขn din 1936. Cel de-al IX-lea congres al PCR, din 1965, l-a ales membru al Comitetului Central. A fost adjunct al ministrului Apฤrฤrii Naศionale, cu gradul de locotenent-colonel (1948-1955), comandant al Casei Centrale a Armatei (1952) ศi ศef al Direcศiei Superioare Politice a Armatei (1959), cu gradul de general-maior.
Ambasador al Romรขniei la Budapesta (1960-1961), ministru al Afacerilor Externe (1961-1972), Corneliu Mฤnescu este ales, cu 122 de voturi โpentruโ, cinci abลฃineri ลi un vot รฎmpotrivฤ (Tanzania), preลedinte al Adunฤrii Generale a Organizaลฃiei Naลฃiunilor Unite (ONU) pentru un an (19 septembrie 1967 – 23 septembrie 1968). Corneliu Mฤnescu devine astfel primul comunist ales รฎntr-o asemenea funcลฃie, rฤmรขnรขnd, pรขnฤ la cฤderea regimurilor comuniste din Europa, unul dintre cei cinci demnitari din โblocul socialistโ care au ocupat aceastฤ poziลฃie.
Intrฤ รฎn dizgraศia lui Nicolae Ceauศescu fiind retrogradat รฎn funcศii mai mult onorifice – ambasador extraordinar ศi plenipotenศiar al Romรขniei รฎn Franศa (15 martie 1977 – 9 aprilie 1982) ศi reprezentant permanent la UNESCO (1979-1982).
รn martie 1989 este unul dintre semnatarii โscrisorii celor ศase” (publicatฤ de posturile de radio BBC ศi Europa Liberฤ) prin care criticฤ politica urmatฤ de regimul lui Nicolae Ceauศescu.
La 22 decembrie 1989 a devenit membru รฎn Consiliul Frontului Salvฤrii Naศionale, fiind ales senator FSN de Prahova (1990-1992) ศi preศedinte al Comisiei de politicฤ externฤ a Senatului Romรขniei.
Corneliu Mฤnescu a fost una dintre personalitฤศile politice romรขnesti cele mai cunoscute รฎn strฤinฤtate.
S-a stins din viaศฤ la data de 26 iunie 2000, รฎn Bucureศti, la vรขrsta de 84 de ani.
“๐ผ๐๐๐๐ก, ๐ง๐ฃ๐๐๐ก, ๐๐ข ๐๐๐๐ข๐ ๐๐๐๐๐๐ก๐๐ข, ๐ก๐๐ก๐๐๐๐ข๐๐ ๐๐๐๐ ๐ฬ๐๐๐๐ฬ๐๐๐ก, ๐๐๐๐๐ ๐ก๐๐ข๐ ๐๐ฃ๐๐ ๐ ๐ฬ๐๐๐๐กฬฆ๐๐ ๐๐๐ ๐๐ ๐๐๐ก๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐ ๐ก๐๐๐ข๐ ๐ฟ๐๐ ๐๐๐๐ฃ๐๐. ๐ธ๐๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐ก๐๐ก ๐ ฬฆ๐ ๐ก๐๐๐ข๐ก. ๐ด ๐ก๐ ๐ฬ๐๐ก๐ฬ๐๐๐ ๐๐ข ๐๐ ๐๐ ๐ข๐ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐ก๐๐ก๐๐๐๐ข๐๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐ก, ๐๐๐๐ก๐๐ข ๐๐ฬ ๐๐ข ๐ ฬฆ๐ก๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐ก๐ฬ ๐ฬ๐ ๐๐ ๐ก๐๐๐๐ ๐ฬ๐ ๐๐ข๐ก๐๐๐ ๐๐๐ ๐: ๐๐๐ข๐ ๐๐๐ ๐ฬ๐ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐ก, ๐๐ฃ๐๐ ๐ง๐๐๐๐๐๐๐๐ข๐ ๐๐๐๐๐๐ฬ ๐ ฬฆ๐ ๐ข๐๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐โ๐๐๐ ๐๐๐ข๐ก๐๐. ๐ท๐ ๐๐๐๐๐ ๐ฬ๐ ๐๐๐๐ง๐๐๐ก๐ ๐๐ข๐, ๐๐ข๐๐๐ฬ๐ก๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐ ๐ก๐๐๐ข๐๐ข๐ ๐ ๐ ๐ ๐๐๐กฬฆ๐๐๐ข ๐๐๐๐ ๐๐ ๐ก๐๐๐๐๐๐กฬฆ๐ ๐ ฬฆ๐ ๐ข๐๐๐๐๐กฬฆ๐. ๐ท๐๐ ๐๐ฃ๐๐๐ข ๐ก๐๐ก๐๐๐๐ก๐ ๐ ฬฆ๐ ๐ข๐ ๐ ๐๐๐ก๐๐๐๐๐ก ๐๐ ๐ ๐๐๐ข๐๐๐๐กฬฆ๐ฬ, ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐ ๐ ฬฆ๐ ๐กฬฆ๐ฬ๐๐๐๐ข๐ ๐๐-๐ ฬฆ๐ ๐๐๐ก๐ ๐๐๐ฃ๐๐ ๐ก๐ ๐๐๐ ๐๐ข ๐๐๐๐๐๐ก๐ ๐๐๐ก๐ข๐๐ ๐ -๐ ๐๐ก๐๐๐๐ฬ ๐๐๐๐ ๐๐ข ๐ ๐๐๐๐๐๐, ๐ถ๐๐๐๐๐๐๐ข ๐๐ฬ๐๐๐ ๐๐ข ๐ ฬฆ๐ก๐๐ ๐ ๐ฬ ๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐ ๐ก๐๐๐ข๐ ๐๐ ๐๐๐ ๐ก๐๐ก๐ข๐กฬฆ๐๐ ๐ ฬฆ๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐-๐ ๐๐๐๐ฬ๐ก๐ข๐๐๐ข … ๐ถ๐ข๐๐๐ ๐๐ข๐ก ๐๐๐ ๐ฬ๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐, ๐ถ๐๐๐๐๐๐๐ข ๐๐ฬ๐๐๐ ๐๐ข ๐๐ฬ๐๐๐ ๐๐๐ฃ๐๐๐ฬ ๐๐ ๐๐๐๐ก๐๐๐๐กฬฆ๐, ๐๐ ๐๐ข๐๐ฬ๐ฃ๐๐๐๐กฬฆ๐ฬ ๐ ฬฆ๐ ๐โ๐๐๐ ๐๐ ๐ ๐๐๐ข๐๐๐ก๐ฬ ๐ก๐๐๐๐๐๐ก๐๐ก๐. ๐ด๐ฃ๐๐ ๐ ๐๐๐ก๐ข๐๐กฬฆ๐๐ ๐ ๐๐๐ข๐๐ฬ ๐ ๐ ๐๐ก๐ข๐๐กฬฆ๐๐๐๐๐ ๐ ๐ ๐๐๐๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐๐. ๐ถ๐ข ๐๐๐ก๐๐๐๐๐๐ข๐ก๐๐๐๐ ๐ ๐ก๐๐ฬ๐๐๐ ๐๐๐ ๐ก๐๐ก๐๐๐๐ข๐๐ ๐๐๐ข๐๐๐๐ก, ๐๐๐๐ฬ๐ก๐ข๐๐๐๐ข-๐ ฬฆ๐ ๐๐ฅ๐๐ข๐๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐ฃ๐๐๐๐ ๐๐ข๐กฬฆ๐๐๐ ๐ ฬฆ๐ ๐ก๐ฬ๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐ข๐๐๐๐ก๐, ๐๐๐๐ ๐๐ ๐๐ฬ๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐ ๐๐ ๐๐ข๐๐ฬ ๐ ฬฆ๐ ๐๐๐ ๐๐ ๐๐ข๐๐๐๐ ฬฆ๐ก๐๐๐๐ ๐ข๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐ก๐ฬ ๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐ก๐๐ฃ๐ … ๐๐ ๐ ๐๐ข๐๐ก, ๐๐๐ ๐ข๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐๐ก๐๐, ๐๐ข ๐ข๐ ๐๐๐๐๐๐ก๐๐ ๐๐๐๐ ๐๐ ๐๐๐๐ข ๐๐ ๐ ๐ข๐๐๐๐ก๐๐ก.” ๐ด๐ ๐ก๐๐๐ ๐ฬ๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐ข๐ ๐๐๐๐๐๐ก๐๐ ๐ฟ๐๐๐๐ก๐ก๐, ๐ฬ๐ 1996, ๐๐ ๐ถ๐๐๐๐๐๐๐ข ๐๐๐๐๐ ๐๐ข.
๐ฆ๐๐ฟ๐๐ฎ: ๐ฅ๐ฒ๐๐ถ๐๐๐ฎ โ๐บ๐ฒ๐บ๐ผ๐ฟ๐ถ๐ฎ.๐ฟ๐ผโ – ๐ฎ๐๐๐ผ๐ฟ ๐๐ฎ๐๐ถ๐ป๐ถ๐ฎ ๐๐ฒ๐๐ฒ๐ฎ; ๐ช๐ถ๐ธ๐ถ๐ฝ๐ฒ๐ฑ๐ถ๐ฎ.
๐จ๐ฟ๐บ๐ฎฬ๐ฟ๐ถ๐ฬฆ๐ถ ๐ฒ๐ฝ๐ถ๐๐ผ๐ฑ๐๐น ๐๐ซ๐๐ซ ๐ฑ๐ถ๐ป ๐ฑ๐ฎ๐๐ฎ ๐ฑ๐ฒ ๐ฎ๐ณ.๐ฌ๐ด.๐ฎ๐ฌ๐ฎ๐ฎ
๐ฃ๐๐ฅ๐ฆ๐ข๐ก๐๐๐๐ง๐ฬ๐งฬฆ๐ ๐ฃ๐๐ข๐๐๐ฆฬฆ๐ง๐๐ก๐ โ ๐๐ฃ๐๐ฆ๐ข๐๐จ๐ ๐๐ซ๐ฉ๐๐๐