𝗖𝗿𝗶𝘀𝘁𝗶𝗮𝗻 𝗣𝗲𝘁𝗿𝘂 𝗕𝗔̆𝗟𝗔𝗡 (𝗻. 𝟮𝟳 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲 𝟭𝟵𝟯𝟲)
Prozator, poet, dramaturg, publicist, editor, traducător și artist plastic român stabilit în Statele Unite ale Americii; profesor, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, al Academiei Româno-Americană de Științe și Arte și al Academiei Româno-Australiene, Cristian Petru Bălan s-a născut la 27 iunie 1936 la Sibiu. Este fiul lui Tănase Bălan, profesor, și al Margaretei Bălan, învățătoare (născută Vasilescu) .
S-a format la în școli prahovene, începând învățătura la Ceptura (județ Prahova, 1942), continuă apoi la Seciu, din același județ, la Liceul „Sfinții Petru și Pavel”, din Ploiești, școala nr. 5, din aceeași localitate, pentru ca ultima clasă să o termine la Scăieni (1950). A urmat Facultatea de Zootehnie din București din 1956. Și-a continuat studiile, absolvind Universitatea din București, Facultatea de română-istorie, 1964, precum și Colegiul Harry S. Truman din Chicago, 1989, cu bursa Pell Grant, pentru cursuri de artă.
Timp de 26 de ani, a fost profesor gradul I de limbă română, limbă latină și istorie, la diferite școli generale și licee din județul Prahova și a fost directorul celei mai vechi școli din Ploiești, Școala nr. 3.
A debutat cu versuri în ziarul Flamura Prahovei la 19 ani, apoi a continuat să publice versuri și proză ori articole de popularizare a științei în România literară, România liberă, Flacăra, Magazin, Magazin istoric și Telegraful român.
A purtat o bogată corespondență cu poeta Otilia Cazimir, cu Gheorghe Eminescu, nepotul poetului Mihai Eminescu, cu scriitoarea Monica Lovinescu și cu Principesa Ileana, (Ileana a României) , devenită Maica Alexandra.
În 1967, Studioul Cinematografic București i-a achiziționat scenariul de film „Geniu sublim”, conceput cu doi ani înainte, care descrie viața zbuciumată a lui Mihai Eminescu, de la naștere până la tragica lui moarte, proiectându-se realizarea unui film după el. În 1968 prezintă o documentată recenzie a cărții savantului fizician Basarab Nicolescu, „Ion Barbu – Cosmologia „Jocului secund“, „, în „Flamura Prahovei”, nr. 5096, 7 iulie 1968.
Ca pictor și sculptor amator, este autorul a numeroase icoane, al celui mai mare portret „Eminescu“ existent în țară, aflat pe frontispiciul Casei de cultură din Boldești-Scăieni din județul Prahova, al unei statui de aproape 2 m înălțime, intitulată „Îngerul judecății“, și postată sus, pe acoperișul unei capele din centrul orașului; al bustului lui Teodor Diamant, creatorul Falansterului de la Scăieni, al Lupoaicei Romane („Lupa Capitolina“), cu Romulus și Remus (îngerul și lupoaica, din păcate, au fost distruse de cutremurul din 1977, însă îngerul a fost reconstituit) ; al marii statui de oțel inox „Rupătorul de geam“ (6–7 m), înălțată la intrarea principală a Fabricii de Geamuri Scăieni, apoi mutată în centrul orașului, după dispariția fabricii; al picturilor religioase de pe fațada cimitirului din aceeași localitate; este autor a două mari portrete religioase, pe fațada vilei compozitorului austriac Gustav Mahler, reprezentându-i pe Iisus și pe Fecioare Maria cu Pruncul, lucrări dedicate soldaților austrieci căzuți în cel de al doilea război mondial – picturi care au primit elogiul specialiștilor din Viena.
Din noiembrie 2007, este director fondator al gazetei „Armonia”, organ independent al orașului Boldești-Scăieni, jud. Prahova, unde a fost declarat primul cetățean de onoare al localității. Este redactor șef-adjunct la gazeta „Datoria românească“ din Chicago, redactor asociat în colegiul redacțional al gazetelor „Meridianul Românesc“ din California, „Constelații diamantine“ din Craiova, „Armonii culturale“ (membru de onoare), din Adjud și „Regatul Cuvântului“, din Craiova (membru de onoare). Pentru activitățile depuse, „University of New Mexico – Gallup Branch”, în anul 2009, i-a conferit o Diplomă de Aprecieri, venită din partea savantului de origine română, Prof. Dr. Florentin Smarandache, propus pentru Premiul Nobel.
Cristian Petru Bălan a călătorit mult pe mapamond, descriind țările vizitate (Noua Zeelandă, Australia, Canada, Hong Kong, Macao, Israel, Hawaii ș.a) . Scriitorul este actualmente cunoscut mai ales pentru cele două lucrări, Enciclopedia Imnurilor de Stat ale țărilor lumii (Editura „Ploiești – Mileniul III” , 2008, cu prefața scrisă de Gheorghe Zamfir) și Ghid de conversație român-latin/ Latinum Romanicumque colloquii enchiridion, (primul ghid românesc de acest fel, Editura Premier, Ploiești, 2007) .
Venirile în țară, după 1990, nu sunt cum s-ar putea crede, urmarea strictă a interesului editorial sau/și a revederii rudelor sale. O face, înțelegem, pentru a se reîncărca sufletește, umplând un gol pe care l-a resimțit odată cu plecarea. O mărturisește deschis într-una din scrisorile trimise unui prieten – scriitor ploieștean, cu care întreținuse o vie corespondență, și din care spicuim câteva rânduri: „𝘚𝘶𝘯𝘵, 𝘴𝘤𝘳𝘪𝘦 𝘪̂𝘯 𝘪𝘶𝘭𝘪𝘦 1995, 𝘴𝘪𝘯𝘨𝘶𝘳𝘶𝘭 𝘴𝘤𝘳𝘪𝘪𝘵𝘰𝘳 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯 𝘥𝘪𝘯 𝘊𝘩𝘪𝘤𝘢𝘨𝘰 𝘴̦𝘪 𝘴𝘪𝘯𝘨𝘶𝘳𝘶𝘭 𝘴𝘤𝘳𝘪𝘪𝘵𝘰𝘳 𝘢𝘮𝘦𝘳𝘪𝘤𝘢𝘯 𝘥𝘪𝘯 𝘰𝘳𝘢𝘴̦𝘶𝘭 𝘎𝘭𝘦𝘯 𝘌𝘭𝘭𝘶𝘯(…). 𝘛𝘳𝘢̆𝘪𝘦𝘴𝘤, 𝘪̂𝘯 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘪𝘯𝘶𝘢𝘳𝘦, 𝘤𝘶 𝘪𝘥𝘦𝘦𝘢 𝘤𝘢̆ 𝘥𝘦 𝘢𝘪𝘤𝘪 𝘱𝘢̆𝘮𝘢̂𝘯𝘵𝘶𝘭 𝘯𝘢𝘵𝘢𝘭 𝘤𝘢𝘱𝘢̆𝘵𝘢̆ 𝘢𝘭𝘵𝘦 𝘷𝘢𝘭𝘰𝘳𝘪(…). 𝘈𝘮 𝘴𝘵𝘳𝘢̆𝘣𝘢̆𝘵𝘶𝘵 𝘱𝘦𝘴𝘵𝘦 20 𝘥𝘦 𝘵̦𝘢̆𝘳𝘪 𝘢𝘭𝘦 𝘭𝘶𝘮𝘪𝘪 𝘴̦𝘪 𝘢𝘮 𝘷𝘢̆𝘻𝘶𝘵 𝘭𝘰𝘤𝘢𝘭𝘪𝘵𝘢̆𝘵̦𝘪 𝘤𝘶 𝘮𝘶𝘭𝘵 𝘮𝘢𝘪 𝘧𝘳𝘶𝘮𝘰𝘢𝘴𝘦 𝘥𝘦𝘤𝘢̂𝘵 𝘰𝘳𝘢𝘴̦𝘶𝘭 𝘯𝘰𝘴𝘵𝘳𝘶. 𝘊𝘶 𝘮𝘶𝘭𝘵 𝘮𝘢𝘪 𝘣𝘰𝘨𝘢𝘵𝘦 𝘴̦𝘪 𝘮𝘢𝘪 𝘦𝘭𝘦𝘨𝘢𝘯𝘵𝘦, 𝘥𝘢𝘳 𝘯𝘪𝘤𝘢̆𝘪𝘦𝘳𝘪 𝘤𝘦𝘳𝘶𝘭, 𝘱𝘢̆𝘮𝘢̂𝘯𝘵𝘶𝘭, 𝘰𝘢𝘮𝘦𝘯𝘪𝘪, 𝘤𝘰𝘱𝘢𝘤𝘪𝘪, 𝘪𝘢𝘳𝘣𝘢 𝘴̦𝘪 𝘧𝘭𝘰𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘯𝘶 𝘢𝘶 𝘪𝘳𝘢𝘥𝘪𝘢𝘵 𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘮𝘪𝘯𝘦 𝘢𝘵𝘢̂𝘵𝘦𝘢 𝘷𝘪𝘣𝘳𝘢𝘵̦𝘪𝘪 𝘤𝘢𝘭𝘥𝘦 𝘴̦𝘪 𝘥𝘢̆𝘵𝘢̆𝘵𝘰𝘢𝘳𝘦 𝘥𝘦 𝘢𝘵𝘢̂𝘵𝘦𝘢 𝘦𝘯𝘦𝘳𝘨𝘪𝘪 𝘣𝘦𝘯𝘦𝘧𝘪𝘤𝘦 𝘤𝘢 𝘮𝘪𝘤𝘶𝘵̦𝘶𝘭 𝘯𝘰𝘴𝘵𝘳𝘶 𝘴𝘱𝘢𝘵̦𝘪𝘶 … 𝘪̂𝘯 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘵𝘳𝘢̆𝘪𝘵̦𝘪 𝘷𝘰𝘪” (Nicole Dumitrescu, Un destin asumat. Poetul și gazetarul Corneliu Șerban, p.324)
𝐒𝐮𝐫𝐬𝐚: 𝗿𝗼.𝘄𝗶𝗸𝗶𝗽𝗲𝗱𝗶𝗮.𝗼𝗿𝗴 / 𝘄𝘄𝘄.𝗮𝗿𝘁𝗹𝗶𝗻𝗲.𝗿𝗼
𝐔𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐭̦𝐢 𝐞𝐩𝐢𝐬𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐂𝐗𝐗𝐗𝗩 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝟭𝟭.𝟬𝟮.𝟐𝟎𝟐𝟯
𝐏𝐄𝐑𝐒𝐎𝐍𝐀𝐋𝐈𝐓𝐀̆𝐓̦𝐈 𝐏𝐋𝐎𝐈𝐄𝐒̦𝐓𝐄𝐍𝐄 – 𝐄𝐏𝐈𝐒𝐎𝐃𝐔𝐋 𝐂𝐗𝐗𝐗𝐈𝗩