𝐏𝐄𝐑𝐒𝐎𝐍𝐀𝐋𝐈𝐓𝐀̆𝐓̦𝐈 𝐏𝐋𝐎𝐈𝐄𝐒̦𝐓𝐄𝐍𝐄 – 𝐄𝐏𝐈𝐒𝐎𝐃𝐔𝐋 𝐂𝐗𝐗𝐗𝗩𝗜𝗜

𝗠𝗶𝗵𝗮𝗶𝗹 𝗦𝗼𝗿𝗯𝘂𝗹 (pseudonimul lui 𝗠𝗶𝗵𝗮𝗶𝗹 𝗦𝗺𝗼𝗹𝘀𝗸𝗶) născut în Botoșani, data exactă nefiind cunoscută, menționându-se intervalul 16/28 octombrie 1885, a fost un autor dramatic și romancier, încadrându-se în perioada interbelică. A fost o prezenţă de seamă în publicistica timpului său şi unul dintre cei mai mari dramaturgi de la începutul secolului XX din literatura română. Deși născut pe meleaguri moldovene va urma studiile secundare și în orașul Ploiești, la liceul „Sf. Petru și Pavel” (1905), urmând, temporar, Facultatea de Drept din București (1905-1906), apoi Conservatorul de Artă Dramatică (clasa profesorului Constantin Nottara).

Cariera sa de dramaturg a început în anul 1906 când a debutat editorial cu piesa „Eroii noștrii”, semnată Mihail Smolsky. La 3 martie 1916 are loc premiera capodoperei sale, „Patima roșie” – dramă psihologică și de idei. Mihail Sorbul a intuit una dintre direcțiile principale ale evoluției teatrului modern, piesele sale numindu-le „comedii tragice”. A desfășurat și o activitate publicistică, a redactat împreună cu Liviu Rebreanu săptamânalul „Scena” și a condus singur „Săgetătorul”, „publicație săptămânală pentru apărarea culturii românești”. Scriitorul a deținut mai multe funcții importante, a fost secretar de redacție la publicațiile „Conștiința” (1907) și „Convorbiri critice” (1909), redactor la „Arta”, „Cronica artistică”, inspector la Inspectoratul Propagandei Teatrale în Banat (1924), director al Teatrului Național și al Operei din Cluj (1931), membru fondator și președinte al Societății Autorilor Dramatici Români (1923) al cărui președinte a fost începând cu anul 1927. A fost admis în Societatea Scriitorilor Români în 1911, iar în 1937 i s-a acordat Premiul Național pentru teatru.

Alte piese ale acestui dramaturg sunt: „Răzbunarea” (1918), „Prăpastia” (1920), “Dracul” (1921), „A doua tinerețe” (1922), „Baronul” (1940). Ca prozator, a publicat romanele „O iubești ?” (1933) și „Mângâierile panterei” (1934). A mai publicat nuvelele „Glasul nevesti-mii” (1938) și „Miting” (1949). Dintre piesele sale, trei drame au fixat definitiv locul lui Mihail Sorbul în istoria dramaturgiei române: „Letopiseți”, „Patima roșie” și „Dezertorul”.

Mihail Sorbul este unul dintre marii constructori din teatrul românesc, un precursor al unei noi direcții în teatrul modern: comedia tragică.

Se stinge din viață la data de 20 decembrie 1966, în București.

𝐔𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐭̦𝐢 𝐞𝐩𝐢𝐬𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐂𝐗𝐗𝐗𝗩𝗜𝗜𝗜 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝟬𝟰.𝟬𝟯.𝟐𝟎𝟐𝟯