๐‘๐€๐ƒ๐” ๐“๐”๐ƒ๐Ž๐‘๐€๐ (๐ŸŽ๐Ÿ–.๐ŸŽ๐Ÿ‘.๐Ÿ๐Ÿ—๐Ÿ๐ŸŽ – ๐Ÿ๐Ÿ–.๐Ÿ๐Ÿ.๐Ÿ๐Ÿ—๐Ÿ—๐Ÿ)
Radu Tudoran (pseudonimul literar a lui Nicolae Bogza) a fost lingvist, traducฤƒtor ศ™i prozator romรขn, fratele cel mai mic al muzicianului Alexandru Bogza (1895 – 1973) ศ™i al scriitorului Geo Bogza (1908 – 1993), autorul unor romane de mare succes, printre care se numara ศ™i ๐‘ˆ๐‘› ๐‘๐‘œ๐‘Ÿ๐‘ก ๐‘™๐‘Ž ๐‘Ÿ๐‘Žฬ†๐‘ ๐‘Žฬ†๐‘Ÿ๐‘–๐‘ก (1941, debutul sฤƒu ca romancier) ศ™i celebrul ๐‘‡๐‘œ๐‘Ž๐‘ก๐‘’ ๐‘๐‘Žฬ‚๐‘›๐‘ง๐‘’๐‘™๐‘’ ๐‘ ๐‘ข๐‘ ! (1954). Este ศ™i autorul ciclului de romane dedicat Romรขniei secolului al XX-lea, ๐‘†๐‘“๐‘Žฬ‚๐‘Ÿ๐‘ ฬฆ๐‘–๐‘ก ๐‘‘๐‘’ ๐‘š๐‘–๐‘™๐‘’๐‘›๐‘–๐‘ข.
Nostalgia puternicฤƒ manifestatฤƒ faศ›ฤƒ de cฤƒlฤƒtoria pe mฤƒri a moศ™tenit-o probabil de la tatฤƒl sฤƒu, Alexandru Bogza, funcศ›ionar al marinei comerciale. Dupฤƒ terminarea Liceului Militar de la Mฤƒnฤƒstirea Dealu, รฎn anul 1930, ศ™i, apoi, a ศ˜colii Militare de Ofiศ›eri de la Sibiu, รฎn anul 1932, funcศ›ioneazฤƒ timp de ศ™ase ani (1932 – 1938), ca ofiศ›er al Armatei Romรขne.
Renunศ›ฤƒ la cariera militarฤƒ รฎn anul 1938, an รฎn care debuteazฤƒ cu un reportaj รฎn revista โ€žLumea romรขneascฤƒโ€, condusฤƒ de Zaharia Stancu. Existฤƒ, desigur, o relaศ›ie evidentฤƒ รฎntre demisia sa din armatฤƒ ศ™i primele sale reuศ™ite literare. Tot acum, รฎศ™i schimbฤƒ numele literar din Nicolae Bogza รฎn Radu Tudoran, pentru a nu sugera nici un fel de legฤƒturฤƒ directฤƒ cu fratele sฤƒu.
รŽn 1940 i-a apฤƒrut prima carte, volumul de nuvele ๐‘‚๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘ ฬฆ๐‘ข๐‘™ ๐‘๐‘ข ๐‘“๐‘’๐‘ก๐‘’ ๐‘ ๐‘Žฬ†๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘๐‘’. รŽn anul urmฤƒtor (1941) รฎi apare ๐‘ˆ๐‘› ๐‘๐‘œ๐‘Ÿ๐‘ก ๐‘™๐‘Ž ๐‘Ÿ๐‘Žฬ†๐‘ ๐‘Žฬ†๐‘Ÿ๐‘–๐‘ก, roman care evoca Basarabia ศ™i portul Odessa, astfel cฤƒ din motive politice, a trecut รฎn conul de umbrฤƒ al uitฤƒrii odatฤƒ cu venirea la putere a regimului comunist. Acest roman, scris cu eleganศ›a fireascฤƒ a omului Radu Tudoran, analiza cu o luciditate necruศ›ฤƒtoare lumea pan-slavistฤƒ aflatฤƒ sub controlul rus-sovietic.
รŽn timp ce fratele sฤƒu, Geo Bogza, s-a descurcat cu abilitate รฎn meandrele politice ale anilor 1945-1947, fiind favorabil comunismului, Radu Tudoran, mai puศ›in prudent sau mai inconศ™tient (dupฤƒ punctele de vedere), a scris articole รฎn care critica deopotrivฤƒ extremismul de dreapta ศ™i politica sovieticฤƒ. Tot รฎn aceastฤƒ perioadฤƒ tulbure pentru Romรขnia a continuat sฤƒ scrie ศ™i sฤƒ publice, a strรขns bani, s-a stabilit la Brฤƒila, ศ™i รฎnceput construirea unei goelete cu care spera sฤƒ plece รฎn lume.
Spre sfรขrศ™itul anului 1947, cรขnd controlul sovieticilor asupra Romรขniei deveni total, Radu Tudoran este total marginalizat. Conform spuselor sale, citat fiind dintr-un interviu acordat Marinei Spalas ศ™i publicat รฎn Revista โ€žContemporanulโ€ numฤƒrul 15 din 1992 : ๐ท๐‘ข๐‘๐‘Žฬ† 1947 ๐‘Ž๐‘š ๐‘“๐‘œ๐‘ ๐‘ก ๐‘–ฬ‚๐‘›๐‘š๐‘œ๐‘Ÿ๐‘š๐‘Žฬ‚๐‘›๐‘ก๐‘Ž๐‘ก, ๐‘›๐‘–๐‘š๐‘’๐‘›๐‘– ๐‘›-๐‘Ž ๐‘š๐‘Ž๐‘– ๐‘๐‘œ๐‘š๐‘’๐‘›๐‘–๐‘ก ๐‘‘๐‘’ ๐‘š๐‘–๐‘›๐‘’ ๐‘‘๐‘’๐‘๐‘Žฬ‚๐‘ก ๐‘‘๐‘Ž๐‘๐‘Žฬ† ๐‘–ฬ‚๐‘ ฬฆ๐‘– ๐‘š๐‘Ž๐‘– ๐‘Ž๐‘‘๐‘ข๐‘๐‘’๐‘Ž ๐‘๐‘–๐‘›๐‘’๐‘ฃ๐‘Ž ๐‘Ž๐‘š๐‘–๐‘›๐‘ก๐‘’ ๐‘ ๐‘Žฬ†-๐‘š๐‘– ๐‘ฃ๐‘Žฬ‚๐‘Ÿ๐‘’ ๐‘œ ๐‘ ๐‘ข๐‘™๐‘–๐‘กฬฆ๐‘Žฬ† ๐‘–ฬ‚๐‘› ๐‘๐‘œ๐‘Ž๐‘ ๐‘ก๐‘’. Totuศ™i, nu este supus prigoanei Securitฤƒศ›ii sau รฎnchisorii. Aflat รฎn dizgraศ›ie editorialฤƒ, alege traducerile, รฎn special din autori ruศ™i ศ™i sovietici, ca mijloc de menศ›inere a contactului cu literatura ศ™i ca mijloc de existenศ›ฤƒ.
Revine pe scena literarฤƒ cu un aparent anodin ศ™i inofensiv roman pentru tineret, socotit de unii critici literari โ€žroman de consumโ€, anume ๐‘‡๐‘œ๐‘Ž๐‘ก๐‘’ ๐‘๐‘–ฬ‚๐‘›๐‘ง๐‘’๐‘™๐‘’ ๐‘ ๐‘ข๐‘ ! publicat รฎn anul 1954. Romanul, scris cu mare talent narativ ศ™i descriptiv, este puternic influenศ›at de pasiunea pentru aventurฤƒ a autorului ศ™i devine aproape instantaneu un succes rฤƒsunฤƒtor la publicul de toate vรขrstele, aprinzรขnd imaginaศ›ia a milioane de tineri romรขni pentru cรขteva generaศ›ii. Descrie cฤƒlฤƒtoria pe care Radu Tudoran nu a mai putut sฤƒ o facฤƒ รฎn 1948. Modelul sฤƒu de navigator l-a constituit Joshua Slocumโ  (un scotian, naturalizat american, prima persoanฤƒ care a navigat singurฤƒ รฎn jurul lumii), aidoma cฤƒruia ar fi vrut sฤƒ plece รฎn jurul lumii. Deศ™i propria sa goeletฤƒ rฤƒmฤƒsese neterminatฤƒ, succesul romanului a fost atรขt de mare รฎncรขt goeleta โ€žSperanศ›aโ€ (cum intenศ›iona sฤƒ o numeascฤƒ) a fost efectiv realizatฤƒ รฎn 1968, la comanda studioului cinematografic โ€žBucureศ™tiโ€ (la ศ™antierul naval din Tulcea ศ™i รฎn rada portului Brฤƒila, cu ajutorul uzinelor de utilaj greu โ€žProgresulโ€), pentru turnarea filmului inspirat de roman: ๐‘‡๐‘œ๐‘Ž๐‘ก๐‘’ ๐‘๐‘–ฬ‚๐‘›๐‘ง๐‘’๐‘™๐‘’ ๐‘ ๐‘ข๐‘ ! de Mircea Mureศ™an. รŽn 1976, acesta a fost ecranizat pentru televiziune.
Radu Tudoran a trฤƒit retras pรขnฤƒ la sfรขrศ™itul vieศ›ii sale, dar a publicat numeroase best-seller-uri. รŽn 1977, numฤƒrul total al exemplarelor din cฤƒrศ›ile sale โ€“ aproape fiecare reeditatฤƒ de mai multe ori โ€“ depฤƒศ™ea cu mult 1.500.000 de exemplare tipฤƒrite. Proiectul sฤƒu cel mai ambiศ›ios din punct de vedere literar rฤƒmรขne ciclul de ศ™apte romane ๐‘†๐‘“๐‘Žฬ‚๐‘Ÿ๐‘ ฬฆ๐‘–๐‘ก ๐‘‘๐‘’ ๐‘š๐‘–๐‘™๐‘’๐‘›๐‘–๐‘ข, scris cu o transparenศ›ฤƒ ศ™i o naturaleศ›e atรขt de fireascฤƒ รฎncรขt un cititor mai puศ›in experimentat nu va sesiza puterea ศ™i eleganศ›a stilului ce l-au caracterizat pe Radu Tudoran รฎncฤƒ de la publicarea romanului ๐‘ˆ๐‘› ๐‘๐‘œ๐‘Ÿ๐‘ก ๐‘™๐‘Ž ๐‘Ÿ๐‘Žฬ†๐‘ ๐‘Žฬ†๐‘Ÿ๐‘–๐‘ก. ๐‘†๐‘“๐‘Žฬ‚๐‘Ÿ๐‘ ฬฆ๐‘–๐‘ก ๐‘‘๐‘’ ๐‘š๐‘–๐‘™๐‘’๐‘›๐‘–๐‘ข este o frescฤƒ complexฤƒ a societฤƒศ›ii romรขneศ™ti a secolului XX, fiind ciclul cฤƒruia talentatul prozator i-a รฎnchinat toatฤƒ puterea sa creatoare a ultimilor sฤƒi 20 de ani de viaศ›ฤƒ.
A avut รฎntotdeauna, printre femei, faima unui bฤƒrbat distins ศ™i cuceritor, inclusiv dupฤƒ vรขrsta de 60 de ani. รŽn ultimul an al vieศ›ii a lucrat la al ศ™aptelea roman din ciclul ๐‘†๐‘“๐‘Žฬ‚๐‘Ÿ๐‘ ฬฆ๐‘–๐‘ก ๐‘‘๐‘’ ๐‘š๐‘–๐‘™๐‘’๐‘›๐‘–๐‘ข, ๐‘†๐‘ข๐‘ ๐‘ง๐‘’๐‘Ÿ๐‘œ ๐‘”๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘‘๐‘’, รฎn care era vorba de perioada de ocupaศ›ie sovieticฤƒ, din 1944 ศ™i pรขnฤƒ รฎn 1953.
A murit รฎn dimineaศ›a zilei de 18 noiembrie 1992, la Spitalul Fundeni, din cauza unei boli a arterelor, dupฤƒ mai multe intervenศ›ii chirurgicale care n-au reuศ™it sฤƒ-l salveze.
๐”๐ซ๐ฆ๐šฬ†๐ซ๐ข๐ญฬฆ๐ข ๐ž๐ฉ๐ข๐ฌ๐จ๐๐ฎ๐ฅ ๐‹๐—๐—๐—๐•๐ˆ๐ˆ ๐๐ข๐ง ๐๐š๐ญ๐š ๐๐ž ๐Ÿ๐Ÿ’ ๐ฌ๐ž๐ฉ๐ญ๐ž๐ฆ๐›๐ซ๐ข๐ž ๐Ÿ๐ŸŽ๐Ÿ๐Ÿ.
๐๐„๐‘๐’๐Ž๐๐€๐‹๐ˆ๐“๐€ฬ†๐“ฬฆ๐ˆ ๐๐‹๐Ž๐ˆ๐„๐’ฬฆ๐“๐„๐๐„ – ๐„๐๐ˆ๐’๐Ž๐ƒ๐”๐‹ ๐‹๐—๐—๐—๐•๐ˆ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email