𝐏𝐄𝐑𝐒𝐎𝐍𝐀𝐋𝐈𝐓𝐀̆𝐓̦𝐈 𝐏𝐋𝐎𝐈𝐄𝐒̦𝐓𝐄𝐍𝐄 – 𝐄𝐏𝐈𝐒𝐎𝐃𝐔𝐋 𝐋𝐗𝗫𝗩𝗜𝗜

𝗠𝗔𝗥𝗜𝗔 𝗠𝗢𝗥𝗘𝗔𝗡𝗨 (𝗻. 𝟱 𝗳𝗲𝗯𝗿𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 𝟭𝟵𝟭𝟯 – 𝗱. 𝟮𝟬 𝗶𝗮𝗻𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 𝟭𝟵𝟴𝟱)

𝗠𝗮𝗿𝗶𝗮 𝗠𝗼𝗿𝗲𝗮𝗻𝘂 s-a născut la 5 februarie 1913 în Ploiești. După absolvirea liceului în București, se înscrie la Academia Comercială. Având o voce frumoasă, prietenii o conving să dea examen de admitere și la Conservatorul de Muzică. Performanța sa vocală este atât de impresionantă, încât membrii comisiei de examinare o conving să se dedice carierei artistice. La Conservator, două profesoare de canto – Elena Anghel și Lucia Cosma – au instruit pe viitoarea mare artistă, transmițându-i emoția și trăirea ce trebuie puse în orice manifestare artistică de prestigiu.

După spectacolul de absolvire a Conservatorului în iunie 1936, în care Maria Moreanu a interpretat rolul lui Orfeu din opera cu același nume de Christoph Willibald Gluck, cronicile muzicale sunt pline de aprecieri elogioase: “𝐺𝑙𝑎𝑠 𝑐𝑢 𝑟𝑒𝑧𝑜𝑛𝑎𝑛𝑡̦𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑣𝑒 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑜 𝑙𝑎𝑟𝑔𝑎̆ 𝑒𝑥𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒”, “𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑙𝑖𝑡𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑚𝑎𝑟𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖̂𝑛 𝑜𝑝𝑒𝑟𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑐𝑒𝑟𝑡”.

Un an mai târziu, în mai 1937, debutează sub bagheta lui Ion Nonna-Otescu pe scena Operei Române în rolul Charlottei din opera Werther de Jules Massenet. Ziarul Rampa, sub semnătura lui L. Pauk, se exprima astfel: “O apariție cuceritoare, interpretă care întrunește calități de grație, tinerețe și feminitate sensitivă, cu o voce bine șlefuită, timbru sonor și cald, Maria Moreanu nu a cântat ca o simplă începătoare”. Iar cunoscutul critic muzical Emanoil Ciomac scria în ziarul Curentul: “𝑀𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑀𝑜𝑟𝑒𝑎𝑛𝑢 𝑠̦𝑖-𝑎 𝑑𝑜𝑣𝑒𝑑𝑖𝑡 𝑠𝑝𝑙𝑒𝑛𝑑𝑖𝑑𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒 𝑣𝑜𝑐𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑚𝑒𝑧𝑧𝑜𝑠𝑜𝑝𝑟𝑎𝑛𝑎̆, 𝑐𝑢 𝑢𝑛 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑢 𝑒𝑔𝑎𝑙, 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠, 𝑐𝑢 𝑢𝑛 𝑣𝑎̆𝑑𝑖𝑡 𝑔𝑢𝑠𝑡 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎̂𝑛𝑡 𝑠̦𝑖 𝑖̂𝑛 𝑑𝑖𝑐𝑡̦𝑖𝑢𝑛𝑒, 𝑐𝑢 𝑜 𝑒𝑚𝑜𝑡̦𝑖𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑔𝑙𝑎𝑠”.

În 1937, la Concursul internațional de canto din Viena, obține Premiul I și Medalia de aur. În același an este angajată ca solistă permanentă la Opera Română din București, unde i se prilejuiește o apariție magnifică în rolul Amneris din opera Aida de Giuseppe Verdi.

Urmează interpretarea sa fulminantă devenită legendară a rolului lui Carmen din opera lui Georges Bizet – avându-l ca partener în rolul lui Don José începând din 1942 pe Emil Marinescu – obținând succese răsunătoare și pe scenele teatrelor de operă din străinătate: 1942 pe scena Operei de Stat din Viena, 1943 în Frankfurt și München. La München a apărut și în rolul Azucenei din opera Trubadurul de Verdi, unde directorul general al operei îi propune un angajament permanent. Situația generală de atunci în plin război nu i-a permis să accepte, asfel că Maria Moreanu a revenit în țară.

Repertoriul Mariei Moreanu se îmbogățește cu roluri în operele Tannhäuser și Lohengrin de Richard Wagner, Rigoletto și Falstaff de Giuseppe Verdi, Dama de pică de Piotr Ceaicowski, dar și în operetă interpretând triumfal rolul titular din Văduva veselă de Franz Lehar.

În muzica de cameră a apărut în recitaluri de lied-uri de Hugo Wolf și Franz Schubert în sala Dalles, fiind acompaniată la pian de George Enescu sau Constantin Silvestri.

A făcut parte din cvartetul vocal al Filarmonicei din București, alături de Arta Florescu, Mihail Știrbei și Petre Ștefănescu Goangă, de ex. în finalul Simfoniei a IX-a de Ludwig van Beethoven.

După plecarea din țară a lui Emil Marinescu în 1947 are dificultăți cu autoritățile de stat și cu conducerea operei, este distribuită din ce în ce mai rar în roluri secundare, fiind nevoită în 1954 să-și încheie în mod prematur cariera artistică.

Mai târziu, după 1957, a dat lecții de canto împreună cu partenerul său de o viață Emil Marinescu – întors între timp în țară – care în volumul Portrete și siluete din lumea operei (1983) avea să scrie: “𝐼̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎̆ 𝑒𝑚𝑜𝑡̦𝑖𝑒, 𝑡̦𝑖𝑛 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑟𝑎̆𝑡 𝑖̂𝑛𝑐𝑎̆ 𝑜 𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑎 𝑐𝑒 𝑜 𝑝𝑜𝑟𝑡 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑠𝑡𝑒𝑖, 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒𝑛𝑒𝑟𝑒𝑖 𝑠̦𝑖 𝑠𝑐𝑢𝑚𝑝𝑒𝑖 𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑜𝑡̦𝑖𝑖 𝑀𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑀𝑜𝑟𝑒𝑎𝑛𝑢. 𝐹𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑎𝑝𝑜𝑟𝑡𝑢𝑙 𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑟𝑒𝑢𝑠̦𝑖𝑡𝑎 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛𝑎̆ 𝑎 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑎𝑐𝑜𝑙𝑒𝑙𝑜𝑟, 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑟𝑒𝑎, 𝑑𝑎̆𝑟𝑢𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑠̦𝑖 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑖𝑖 𝑒𝑖 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑡̦𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑛𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑝𝑟𝑒𝑡𝑎𝑡, 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑖𝑔𝑒𝑛𝑡̦𝑎 𝑠̦𝑖 𝑓𝑟𝑢𝑚𝑢𝑠𝑒𝑡̦𝑒𝑎 𝑣𝑜𝑐𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑓𝑎̆𝑟𝑎̆ 𝑓𝑎𝑟𝑚𝑒𝑐𝑢𝑙 𝑐𝑒-𝑙 𝑟𝑎̆𝑠𝑝𝑎̂𝑛𝑑𝑒𝑎, 𝑎𝑚 𝑐𝑜𝑛𝑣𝑖𝑛𝑔𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑢𝑙 𝑠̦𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑐𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑚 𝑎𝑝𝑎̆𝑟𝑢𝑡 𝑎𝑚𝑎̂𝑛𝑑𝑜𝑖 𝑛𝑢 𝑎𝑟 𝑓𝑖 𝑎𝑣𝑢𝑡 𝑎𝑐𝑒𝑎 𝑓𝑎𝑠𝑐𝑖𝑛𝑎𝑛𝑡𝑎̆ 𝑠𝑡𝑟𝑎̆𝑙𝑢𝑐𝑖𝑟𝑒”.

𝗦𝘂𝗿𝘀𝗮: 𝗪𝗶𝗸𝗶𝗽𝗲𝗱𝗶𝗮

𝐔𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐭̦𝐢 𝐞𝐩𝐢𝐬𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐋𝐗𝗫𝗩𝗜𝗜𝗜 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝟭𝟬 𝗶𝘂𝗹𝗶𝗲 𝟐𝟎𝟐𝟏.