𝗖𝗔𝗦𝗜𝗠𝗜𝗥 𝗕𝗘𝗟𝗖𝗢𝗧 (𝟭𝟴𝟴𝟱 – 𝟭𝟵𝟭𝟳)
𝗖𝗮𝘀𝗶𝗺𝗶𝗿 𝗕𝗲𝗹𝗰𝗼𝘁 (n. 14 aprilie 1885, Ploiești – d. 19 mai 1917, București) a fost un actor român, elev al lui Constantin Nottara. Societar al Teatrului Național București.
Fiul al lui Mihail Belcot, un polonez originar din Saar, armurier șef al Regimentului 7 Prahova, și al Iosefinei Belcot, născută Țoeler, Casimir va învăța la Școala de băieți nr. 1 din Ploiești (1891-1895) și la liceul „Sf. Petru și Pavel“ din orașul natal (1895-1902), înscriindu-se apoi la Facultatea de Drept din București (septembrie 1902).
În timpul facultății, ca să poată trăi, a fost nevoit să-și ia în paralel și o slujbă la Poșta Centrală. În 1903 compozitorul ploieștean Ioan Cristu Danielescu va compune muzica pentru opereta într-un act „Ursul“, pe un libret de Casimir Belcot. Acesta avea să fie de altfel și debutul viitorului mare actor în lumea artelor.
În același an, 1903, încurajat de succesul obținut cu opereta al cărei libret îl compusese, va abandona studiile Facultății de Drept și se va înscrie la Conservatorul de muzică și artă dramatică din București, la clasa profesorului C.I. Nottara unde va fi coleg cu viitoare nume mari al teatrului românesc: G. Ciprian, Mișu Fotino (Senior), Ion Manolescu, Florica Cocea, Maria Filotti, etc.
În aceeași perioadă, pentru a-și desăvîrși arta teatrală, va lua și lecții de actorie de la Petre Liciu. După terminarea Conservatorului a plecat în turneu cu trupa lui Petre Liciu și cu Petre Sturza.
Va debuta în vara anului 1904, alături de Aristide Demetriade, Ion Brezeanu, Ion Niculescu, Alexandrina Alexandrescu-Duduia, Maria Ciucurescu și alții, jucînd în „Ansamblul Teatrului Național“ în Grădina „Rașca“.
În același an va prezenta, alături de Ion Manolescu și Constantin Tănase, în sala „Riegler“ din Sinaia, două piese de Caragiale, chiar în prezența autorului.
La 21 august 1905 va termina de tradus monologul „Colivia“ și o piesă de teatru, scriind, de asemenea, cupletul „Viața de student“.
Toamna anului 1905 va interpreta rolul lui Chimiță Giugiuc din comedia bufă cu cîntece „Doctorul damelor“, localizare de G. Ranetti, prezentată de Trupa de Comedii și Operete „Nicu Poenaru“. În același an, împreună cu C.I. Nottara, I. Manolescu și C. Tănase, va juca în piesa „Marchizul de Priola“ de H. Lavedan.
Primăvara anului 1906 (lunile martie – aprilie) îl vor prinde în turneu prin țară, alături de Petre Liciu, două luni mai târziu, în iunie 1906, absolvind Conservatorul cu media 8.31 – fiind clasat primul dintre băieți. Examenul de absolvire a Conservatorului îl va da cu piesa „Fântâna Blanduziei“, de V. Alecsandri, piesă în care Belcot va interpreta rolul lui Zoil.
În vara lui 1907 joacă în București la Grădina Ambasadori în „Zozo” unde are o creație mare și atrage atenția publicului asupra sa. În acea stagiune s-a făcut el cunoscut. Atunci l-a văzut Alexandru Davila care l-a chemat și l-a angajat la Teatrul Național din București, direct stagiar.
A debutat în piesele „Răzvan și Vidra” și „Fântâna Blanduziei”, cu succes mare. În 1910 este numit societar de clasa III, apoi de cl. I.
A jucat în Teatrul Național până la 1916.
În timpul războiului a contractat tifosul exantematic care l-a răpus la 19 Mai 1917.
Casimir Belcot este înmormântat la cimitirul Bellu.
𝗦𝘂𝗿𝘀𝗮: 𝗪𝗶𝗸𝗶𝗽𝗲𝗱𝗶𝗮
𝐔𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐭̦𝐢 𝐞𝐩𝐢𝐬𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐋𝐗𝗫𝗩 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝟭𝟵 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲 𝟐𝟎𝟐𝟏.
𝐏𝐄𝐑𝐒𝐎𝐍𝐀𝐋𝐈𝐓𝐀̆𝐓̦𝐈 𝐏𝐋𝐎𝐈𝐄𝐒̦𝐓𝐄𝐍𝐄 – 𝐄𝐏𝐈𝐒𝐎𝐃𝐔𝐋 𝐋𝐗𝐗𝗜𝗩

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email