๐๐ฟ. ๐๐ผ๐ป๐๐๐ฎ๐ป๐๐ถ๐ป ๐๐ก๐๐ฅ๐๐ข๐๐จ (๐๐ญ.๐๐ต.๐๐๐๐ฏ โ ๐ญ๐ฑ.๐ฌ๐ด.๐ญ๐ต๐ด๐ฎ)
๐๐ฟ. ๐๐ผ๐ป๐๐๐ฎ๐ป๐๐ถ๐ป ๐๐ก๐๐ฅ๐๐ข๐๐จ s-a nฤscut la 1 septembrie 1903 la Piteศti รฎntr-o familie modestฤ. A absolvit liceul la Slatina ศi Facultatea de Medicinฤ a Universitaศii Bucureศti.
Lucreazฤ ca intern รฎntรขi ศi apoi ca medic secundar รฎn obstetricฤ-ginecologie la Epitropia Aศezฤmintelor Brรขncoveneศti. Dupฤ o lungฤ reflecศie, alege sฤ continue pe calea chirurgiei, considerรขnd medicina internฤ la fel de fascinantฤ. Desfฤศoarฤ o muncฤ asiduฤ sub coordonarea prof. dr. Ernest Juvara ศi prof. dr. Anibal Teohari, la chirurgie, respectiv medicinฤ internฤ. Dupฤ trei ani de secundariat se prezintฤ la un concurs de medici de spitale mixte unde reuศeศte pe primul loc.
Profesorul Iacobovici รฎl coopteazฤ la nou-รฎnfiinศatul Spital de Urgenศe. Se remarcฤ prin รฎndrฤzneala cu care abordeazฤ diversele patologii, succesele sale dฤrรขmรขnd uneori concepte bine รฎnrฤdฤcinate.
Devine medic primar la 30 de ani, iar รฎn 1935 devine membru fondator al Societฤศii Romรขne de Ortopedie.
รn urma unei polemici la examenul de primariat, รฎn care reproศeazฤ o nedreptate profesorului Iacobovici, este trimis ca director al Spitalului din Abrud unde practicฤ chirurgia ศi medicina generalฤ din 1935 pรขnฤ รฎn 1948. รn acest oraศ renoveazฤ spitalul, reconstruindu-l practic din temelii ศi obศinรขnd o dotare corespunzฤtoare. Asa se face ca in cei 15 ani cรขt a lucrat la Abrud (si la T. Severin in perioada octombrie 1940-mai 1941) a efectuat nu mai putin de 20.000 de interventii de la cele mai mici la cele de mare anvergurฤ, รฎn toate ramurile chirurgiei, mai cu seamฤ operaศii pe stomac ศi ficat – cฤi biliare, dar ศi trepanaศii craniene, intervenศie pe aparatul respirator, รฎn sfera oto-rino-laringologicฤ, cฤi urinare, iar รฎn masurฤ mai micฤ chiar si intervenศii chirurgicale oftalmologice.
La Abrud a iniศiat rezecศiile de stomac cu anastomoza Pean (intervenศie de mare rฤsunet รฎn viitor). Este adevฤrat cฤ el nu s-a remarcat pe deplin prin strฤdania de a introduce procedee chirurgicale originale, totuศi รฎn practica lui curentฤ a cฤutat sฤ introducฤ inovaศii mai complete, รฎn materie de diagnostic, de tehnicฤ operatorie, de supraveghere ศi reabilitare funcศionalฤ. A fost membru corespondent al Academiei de ศtiinศe din Romรขnia รฎncepรขnd cu 3 iunie 1941.
Ulterior refuzฤ catedra de obstetricฤ-ginecologie de la Facultatea de Medicinฤ ce i se oferฤ ca reparaศie moralฤ.
รn 1937 se casฤtoreศte cu Virginia Cleopatra Protopopescu, funcศionarฤ la C.E.C., absolventฤ a Academiei Comerciale din Bucureศti ศi a Conservatorului Bucureศti, care renunศฤ la viaศa din Bucureศti pentru a-l urma la Abrud. รn 1938, respectiv 1946, se nasc cei doi fii, Constantin Raul (Dinu) ศi Tudor-Cฤlin. รn รฎncercarea de a le asigura fiilor o educaศie corespunzฤtoare, familia Andreoiu se mutฤ la ??????ฬฆ??.
รntre 1948-1977 lucreazฤ la ??????ฬฆ??, deja fiind recunoscut ca o personalitate a chirurgiei. รn anul 1948 ocupฤ prin concurs postul de medic primar ศef al secศiei de chirurgie de la Spitalul Unificat de Adulศi nr. 2 (โSchullerโ) ศi ulterior ocupฤ acelaศi post la Spitalul Judeศean Prahova pรขnฤ la 1 iulie 1977 cรขnd se pensioneazฤ.
Dr. Andreoiu s-a dovedit a fi tot timpul destul de exigent cu echipa sa de lucru, dar ศi cu el รฎnsuศi. Ziua de lucru incepea destul de devreme dimineaศa.
Dupฤ efectuarea vizitei la patul bolnavului, facutฤ zilnic, cu intreaga sa echipฤ de medici ศi cadre ajutฤtoare (asistenศi, surori medicale, รฎn frunte cu asistenta ศefฤ etc) se trecea la practicarea intervenศiilor chirurgicale (bine planificate ศi organizate anterior).
Sฤlile de operaศie erau bine dotate ศi pregฤtite cu aparaturฤ ศi materialele necesare, fiind cunoscute drept โaltare” ale spitalului. Intervenศiile chirurgicale durau de obicei pana in jurul orei 14.00.
รn fiecare searฤ (ศablon permanent), cu รฎntreaga sa echipฤ, cu รฎntregul colectiv de muncฤ, fฤcea contravizita, analizรขnd ศi examinรขnd (uneori cu mai multe amฤnunte) fiecare caz รฎn parte. Contravizita dura de obicei aproape douฤ ore, dupฤ care รฎmpreunฤ cu medicii din subordine se retrฤgea รฎn cabinetul de lucru, unde purtau discuศii importante pe marginea cazuisticii, a รฎntocmirii corecte a foilor de observaศie etc.
Ca sฤ vฤ imaginaศi faima care o cฤpฤtase doctorul Andreoiu: รฎn cadrul serviciului pe care-l dirija la Spitalul โSchullerโ din Ploieศti era vizitat de fruntaศi ai vieศii medicale din Bucureศti ศi din alte centre din ศarฤ care se interesau de tehnicile operatorii utilizate de confratele lor. Aศa s-a รฎntรขmplat cu prof. dr. Ioan Jac – Rene Juvara (1913-1996), prof. dr. Theodor Burghele (1905-1977), prof. dr. Dan Setlacec (1921-2009), prof. dr. Dan Gavriliu (1915-2012) ศi alศii, iar prof. dr. Ion Chiricuศฤ (1918-1988) din Cluj, i-a suit รฎn trei automobile pe cei zece chirurgi pe care-i instruia ศi i-a dus la Ploieศti, ca sฤ asiste la operaศiile dr. Andreoiu…
Se purta corect ศi omenos cu รฎntreg personalul. Chiar dacฤ erau diverse situaศii care nu รฎi conveneau, ศtia sฤ critice sau sฤ atragฤ atenศia celor vinovaศi รฎntr-un mod civilizat (niciodatฤ รฎn faศa pacienศilor). Foarte rar mergea la congrese internaศionale, participรขnd o singurฤ datฤ la Viena, Moscova ศi Istanbul.
Socotea รฎnsฤ cฤ trebuie sฤ fie permanent la intรขlnirile ศtiinศifice organizate la Bucureศti ศi รฎn alte centre din ศarฤ. Datoritฤ multiplelor obligaศii pe care ศi le asuma, Dr. Andreoiu (i se mai spunea si โBฤrbosul”), renunศase la unele โrelaศii mondene”, la distracศii, de multe ori ศi la concediile legale anuale.
Trebuie amintit totuศi cฤ nu a renunศat la anumite obligaศii morale. De pildฤ cรขnd profesorul I. Iacobovici era chinuit la bฤtrรขneศe de sindromul Parchinson, Dr. Andreoiu se considerฤ dator sฤ-l viziteze la Bucureศti, pe acela care รฎn anul 1935 รฎi curmase brutal cariera didacticฤ.
Pentru a se adapta pretenศiilor epocii, รฎn anul 1945 s-a inscris in P.C.R, situaศie care nu l-a scutit de multe neplฤceri, astfel cฤ pentru o scurtฤ perioadฤ de timp, datoritฤ unor intrigi politice, a fost รฎnlocuit din funcศia de ศef al Secศiei Chirurgicale de la Spitalul โSchullerโ, unde lucra. Foarte mult l-a afectat รฎnsฤ pensionarea sa, care a fost nevoit sฤ o accepte, รฎn anul 1977, la vรขrsta de 74 de ani chiar dacฤ avea รฎncฤ multฤ putere de muncฤ.
Dupฤ ani de zbucium a incetat din viaศฤ la 15 august 1982, รฎn urma unui accident vascular cerebral, care i-a grฤbit sfรขrศitul.
รnmormรขntarea a decurs conform dorinศei sale scrise: doar รฎn prezenศa familiei, รฎmbrฤcat รฎn hainele albe de spital ศi incinerat, cu cenuศa depusฤ la cimitirul Bellu รฎn cavoul soศiei.
Doctorul Constantin Andreoiu a avut o prodigioasฤ activitate ศtiinศificฤ concretizatฤ รฎn 310 articole ศi comunicฤri ศtiinศifice รฎn Revista de chirurgie ศi รฎn Chirurgia.
รn 1964 i s-a conferit titlul de medic emerit ศi i s-a echivalat titlul de doctor รฎn medicinฤ obศinut รฎnainte de 1952.
รn Ploieศti a locuit, pรฎnฤ la dispariศia sa din anul 1982, pe strada Take Ionescu nr. 16 (fostฤ Doftanei).
๐๐ฝ๐ฟ๐ฒ๐ฐ๐ถ๐ฒ๐ฟ๐ถ ๐ฑ๐ถ๐ป ๐น๐๐บ๐ฒ๐ฎ ๐บ๐ฒ๐ฑ๐ถ๐ฐ๐ฎ๐น๐ฎฬ:
โ๐ด ๐๐๐ ๐ก ๐ข๐ ๐๐๐๐ ๐โ๐๐๐ข๐๐, ๐ ๐๐๐๐ ๐๐๐๐ข๐๐ฬ ๐๐๐๐๐๐ง๐๐๐ก๐๐ก๐๐ฃ๐ฬ ๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐ฬ๐๐๐ ฬฆ๐ก๐ ๐๐๐ ๐ข๐๐ก๐๐๐ ๐๐ข๐๐ฬ๐ก๐๐ก๐ ๐๐ ๐ ๐๐๐๐, ๐ข๐๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐ ๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐ก๐ฬ๐กฬฆ๐ ๐๐ ๐๐๐ก ๐๐๐๐๐ ๐๐ข๐๐๐ก๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐โ๐๐๐ข๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐ฬ๐๐๐ ฬฆ๐ก๐. ๐ด ๐๐ฬ๐๐ข๐ก ๐ ๐โ๐๐๐ข๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ฬ ๐ ฬฆ๐ ๐๐๐๐ ๐ -๐ ๐๐๐๐๐๐ก ๐๐ ๐ ฬฆ๐๐๐๐๐ ๐๐ข๐ ๐ ๐๐ฬ๐ ฬฆ๐ก๐๐๐๐ก ๐๐๐๐๐๐กฬฆ๐๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐๐ก๐๐๐๐ง๐๐๐ง๐ฬ ๐ ๐๐๐๐๐ก๐ข๐ ๐๐๐๐ฃ๐ฬ๐๐๐ก๐๐ ๐โ๐๐๐ข๐๐๐๐.โ๐ข๐ท๐ข๐ฏ๐จ๐ข๐ณ๐ฅ๐ขฬ.”
โ Prof. dr.Constantin Arseni
โ๐๐ณ. ๐๐ฏ๐ฅ๐ณ๐ฆ๐ฐ๐ช๐ถ ๐ฆ๐ณ๐ข ๐ด๐ฆ๐ท๐ฆ๐ณ ๐ค๐ถ ๐ฆ๐ญ ๐ชฬ๐ฏ๐ด๐ถ๐ดฬฆ๐ช, ๐ข๐ท๐ขฬ๐ฏ๐ฅ ๐ฐ ๐ด๐ต๐ณ๐ถ๐ค๐ต๐ถ๐ณ๐ขฬ ๐ข๐ด๐ค๐ฆ๐ต๐ช๐ค๐ขฬ; ๐ท๐ช๐ข๐ตฬฆ๐ข ๐ญ๐ถ๐ช ๐ด-๐ข ๐ฅ๐ฆ๐ด๐ง๐ขฬ๐ดฬฆ๐ถ๐ณ๐ข๐ต ๐ชฬ๐ฏ๐ต๐ณ๐ฆ ๐ด๐ฑ๐ช๐ต๐ข๐ญ ๐ดฬฆ๐ช ๐ฃ๐ช๐ณ๐ฐ๐ถ๐ญ ๐ฅ๐ฆ ๐ข๐ค๐ข๐ด๐ขฬ. ๐ ๐ง๐ฐ๐ด๐ต ๐ง๐ฐ๐ข๐ณ๐ต๐ฆ ๐ฃ๐ช๐ฏ๐ฆ ๐ช๐ฏ๐ง๐ฐ๐ณ๐ฎ๐ข๐ต ๐ชฬ๐ฏ ๐ฅ๐ฐ๐ฎ๐ฆ๐ฏ๐ช๐ถ๐ญ ๐ฎ๐ฆ๐ฅ๐ช๐ค๐ช๐ฏ๐ฆ๐ช ๐ชฬ๐ฏ ๐จ๐ฆ๐ฏ๐ฆ๐ณ๐ข๐ญ ๐ดฬฆ๐ช ๐ข๐ญ ๐ค๐ฉ๐ช๐ณ๐ถ๐ณ๐จ๐ช๐ฆ๐ช ๐ชฬ๐ฏ ๐ด๐ฑ๐ฆ๐ค๐ช๐ข๐ญ. ๐๐ฆ๐ณ๐ด๐ฐ๐ฏ๐ข๐ญ ๐ข๐ฎ ๐ชฬ๐ฏ๐ท๐ขฬ๐ตฬฆ๐ข๐ต ๐ง๐ฐ๐ข๐ณ๐ต๐ฆ ๐ฎ๐ถ๐ญ๐ต๐ฆ ๐ฅ๐ฆ ๐ญ๐ข ๐ฆ๐ญ. ๐ฬ๐ฏ ๐ข๐ฏ๐ช๐ช ๐ฅ๐ฆ ๐ด๐ฆ๐ค๐ถ๐ฏ๐ฅ๐ข๐ณ๐ช๐ข๐ต ๐ญ๐ข ๐๐ถ๐ค๐ถ๐ณ๐ฆ๐ดฬฆ๐ต๐ช ๐ฑ๐ญ๐ฆ๐ค๐ข๐ฎ ๐ญ๐ข 2-3 ๐ด๐ขฬ๐ฑ๐ต๐ขฬ๐ฎ๐ขฬ๐ฏ๐ช ๐ฐ ๐ป๐ช ๐ญ๐ข ๐๐ญ๐ฐ๐ช๐ฆ๐ดฬฆ๐ต๐ช ๐ด๐ขฬ-๐ญ ๐ท๐ขฬ๐ฅ ๐ฐ๐ฑ๐ฆ๐ณ๐ขฬ๐ฏ๐ฅ. ๐๐ข ๐ฆ๐ญ ๐ชฬ๐ฏ ๐ด๐ข๐ญ๐ขฬ ๐ฑ๐ถ๐ต๐ฆ๐ข๐ถ ๐ง๐ช ๐ท๐ขฬ๐ป๐ถ๐ตฬฆ๐ช ๐ค๐ฉ๐ช๐ณ๐ถ๐ณ๐จ๐ช ๐ฃ๐ถ๐ค๐ถ๐ณ๐ฆ๐ดฬฆ๐ต๐ฆ๐ฏ๐ช ๐ค๐ข ๐. ๐๐ถ๐ณ๐จ๐ฉ๐ฆ๐ญ๐ฆ, ๐. ๐๐ถ๐ท๐ข๐ณ๐ข, ๐. ๐๐ฆ๐ณ๐ฐ๐ต๐ข, ๐. ๐๐ข๐ท๐ณ๐ช๐ญ๐ช๐ถ ๐ดฬฆ๐ช ๐. ๐๐ฆ๐ฅ๐ญ๐ข๐ค๐ฆ๐ฌ. ๐ ๐ง๐ขฬ๐ค๐ถ๐ต ๐ฐ ๐ค๐ฉ๐ช๐ณ๐ถ๐ณ๐จ๐ช๐ฆ ๐ฅ๐ฆ ๐ค๐ถ๐ณ๐ข๐ซ ๐ดฬฆ๐ช ๐ข๐ท๐ข๐ฏ๐จ๐ข๐ณ๐ฅ๐ขฬ.”
โ Prof. dr. docent Constantin Chiricuศฤ
๐๐ป ๐บ๐ฒ๐บ๐ผ๐ฟ๐ถ๐ฎ๐บ
๐ผฬ๐ 2002, ๐๐ ๐ธ๐๐๐ก๐ข๐๐ ๐ด๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐
๐๐๐ฬ๐๐, ๐๐๐๐๐ ๐๐ข๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐ผ๐ ๐ก๐๐๐๐ ๐ถโ๐๐๐ข๐๐๐๐๐ ๐
๐๐๐ฬ๐๐๐ ฬฆ๐ก๐ ๐ฬ๐ ๐๐๐๐ ๐๐. ๐ด๐๐๐๐๐๐๐ข ๐๐๐ ๐ข๐ ๐๐๐ ๐๐ ๐๐๐๐ ๐ก๐.
๐ผฬ๐ 2005, ๐๐ ๐ธ๐๐๐ก๐ข๐๐ ๐ถ๐ข๐๐ก๐๐ ๐๐๐โ๐ ๐ต๐ข๐๐ข๐๐๐ ฬฆ๐ก๐, ๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐ก๐๐ ๐ท๐. ๐ถ๐๐๐ ๐ก๐๐๐ก๐๐ ๐ด๐๐๐๐๐๐๐ข ๐ ๐ข๐ ๐๐๐๐๐๐กฬฆ๐๐ ๐๐๐๐. ๐ข๐๐๐ฃ. ๐๐. ๐๐๐๐๐๐๐ ๐บ๐๐๐ข๐. ๐ผฬ๐ ๐๐๐๐๐๐ง๐๐ ๐๐ฬ๐๐กฬฆ๐๐ ๐๐. ๐ถ๐๐๐๐๐-๐๐๐๐ข ๐๐๐๐๐ ฬฆ๐ข ๐ ๐๐๐๐: โ๐ผฬ๐ ๐๐๐๐ 112 ๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐๐ฬ๐๐กฬฆ๐๐ ๐ ๐ ๐๐ ๐๐ข๐๐๐ ๐๐๐ ๐๐๐ข๐ ๐๐ ๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐ก๐ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐ฬ๐๐๐๐๐ก๐๐ ฬฆ๐๐๐๐ ๐๐๐ ฬฆ๐ก๐๐.โ
๐ผ-๐ ๐๐๐ ๐ก ๐๐๐๐๐๐๐๐ก๐ฬ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐ด๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐น๐๐๐๐๐๐ง๐ ๐๐๐๐ก๐๐ข ๐ ๐๐๐ฃ๐๐๐๐ ๐๐๐ข๐ ๐ ๐ข๐๐๐๐๐ก๐ฬ๐กฬฆ๐๐ (๐๐๐ ๐ก ๐๐๐๐ก๐๐).
๐๐ซ๐ฆ๐ฬ๐ซ๐ข๐ญฬฆ๐ข ๐๐ฉ๐ข๐ฌ๐จ๐๐ฎ๐ฅ ๐๐I๐ ๐๐ข๐ง ๐๐๐ญ๐ ๐๐ 20 ๐ฆ๐๐ซ๐ญ๐ข๐ ๐๐๐๐.
๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ฬ๐ฬฆ๐ ๐๐๐๐๐๐ฬฆ๐๐๐๐ – ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐