???????????̆?̦? ??????̦???? – ???????? ??
?????????? ???????? (???? – ????)

Din informaţiile adunate de istoricul Polin Zorilă, cel de-al doilea primar de frunte al Ploieştilor a fost Constantin Gh. Brezeanu, avocat, consilier comunal, om politic ţărănist, preşedinte al Comisiei interimare şi primar ploieştean. Provenea dintr-o familie de ţărani din Teişani-Prahova.

Constantin Gh. Brezeanu s-a născut în anul 1889, în comuna Teișani, într-o familie de moșneni cu vechi tradiții cooperatiste și cărturărești. A fost căsătorit cu Elena Vasilescu, cu care a avut o fetiță, pe nume Marta, căsătorită cu inginerul petrolist PALANCĂ. Fiica lui Constantin Gh. Brezeanu a fost bună prietenă cu Alice Ivănceanu. O rudă a lui Constantin Gh. Brezeanu era preotul I. Brezeanu, parohul bisericii Sf. Gheorghe Vechi, care, în 1934, a scos o revistă de zidire creștinească intitulată „Pace vouă”. În vremea primariatului lui Scarlat Orăscu, tânărul Constantin Gh. Brezeanu a fost secretar particular al acestuia.

După absolvirea studiilor de drept, a practicat avocatura fără prea multă pasiune, şi-a administrat averea şi s-a implicat în viaţa politică şi administrativă ploieşteană. A intrat de timpuriu în organizaţia locală a Partidului Ţărănesc, iar după fuziunea din 1926 a devenit unul dintre liderii prahoveni ai Partidului Naţional Ţărănesc.

Dornic de a-şi pune energia şi experienţa în slujba comunităţii ploieştene, avocatul Constantin Gh. Brezeanu a deţinut funcţii de răspundere în administraţia locală. Ascensiunea sa în administraţie a început la 20 martie 1929, când i-a succedat lui Ion Georgescu-Obrocea la conducerea municipalităţii.

S-a menţinut, vreme de câţiva ani, cu întreruperi, în fruntea administraţiei ploieştene în calitate de: preşedinte al Comisiei interimare (20 martie 1929-14 aprilie 1930), primar (14 aprilie 1930-27 mai 1931), preşedinte al Comisiei interimare (8 iunie-10 octombrie 1932) şi primar (10 octombrie 1932-27 noiembrie 1933). Acesta a rămas în funcţie până la 27 noiembrie 1933, când a fost înlocuit cu liberalul Gheorghe Manolescu. Primarul Constantin Gh. Brezeanu s-a sprijinit pe un consiliu comunal cu cetăţeni din toate partidele.

Venirea ca primar al Ploieștiului în anul 1929 a lui C. G. Brezeanu a fost pentru ploieșteni „un răsărit de soare”. Acesta era „de o modestie fără pereche, cu un simț de demnitate și respect de lume nemăsurat”.
În anul 1930, C. G. Brezeanu, în calitate de deputat și primar, semnează cererea de grațiere a fruntașului comunist Mihail Gheorghiu Bujor, condamnat la închisoare pe viață. Această cerere a fost semnată de 67 de persoane dintre care I. Ionescu-QUINTUS, I.G. Obrocea, dr. Mircea Botez, avocat N. Constantinescu-Bordeni. Perioada de doi ani cât a fost primar va rămâne înscrisă cu litere de aur în monografia Ploieștiului.

Ziarul „Munca” din 18 mai 1932 menționa modul de lucru al lui C. G. Brezeanu ca primar: „acest om neobosit și cu atâta tragere de inimă, de dimineață până noaptea, uitând de familie, de casă, de interesele personale, colindă stradă cu stradă, din cele mai depărtate suburbii până în centru, ca la ora 9 dimineață să vină la localul Primăriei, unde cheamă șefii de serviciu pentru a le comunica lipsurile ce a găsit în executarea programului de ei, a le da ordine de executat pe a doua zi, după care primea publicul până la ora 2-2 1/2, stând nemișcat și nemâncat pentru a da fiecăruia satisfacția cererii lui în măsura dreptății și dreptului ce avea. După amiezele se consfătuia cu colaboratorii săi din Consiliul Comunal și delegația permanentă asupra celor mai importante lucrări și pentru a rezolva chestiunile mai importante de interes general. Erau de notorietate publică ședințele Consiliului Comunal în care 1/3 erau membrii opoziției (liberali), ședințe care erau mult mai înălțătoare prin felul cum erau conduse dezbaterile, decât majoritatea ședințelor parlamentului, încât membrii opoziției celei mai înverșunate căci erau numai liberali, au spus că acestui Consiliu i se va spune de urmașii noștri Marele Consiliu Comunal.”

Bun gospodar, Constantin Gh. Brezeanu a desfăşurat o activitate bogată în fruntea Primăriei Ploieşti. Măsurile întreprinse de el vizau: reţeaua stradală, alimentarea cu apă, canalizarea, edificiile publice, învăţământul, cultura şi protecţia socială.

În perioada 1929-1933 s-au realizat pavaje pe 115.952 metri pătraţi de străzi şi pe 142.503 metri pătraţi de trotuare.

Asemenea lucrări de pavare cu piatră cubică, s-au executat în faţa Palatului Justiţiei, în Piaţa Cuza şi pe străzile: Mihai Bravu, Barbu Delavrancea, Romană, Văleni, Municipală, Take Ionescu, s-au făcut rectificări şi deschideri de străzi, lucrări de modernizare pe Bulevardul Ferdinand.

Alte realizări ale primarului Constantin Gh. Brezeanu au fost extinderea reţelei de alimentare cu apă în cartierele periferice şi continuarea lucrărilor de canalizare iniţiate de Ion Georgescu-Obrocea, cu 8200 m, în valoare de circa 27.000.000 lei.

Convins de necesitatea modernizării oraşului, a iniţiat, continuat sau finanţat executarea unor edificii publice, cum au fost: Halele Centrale, Clopotniţa Catedralei Sf. Ioan şi Palatul de Justiţie. C. Gh. Brezeanu a recunoscut contractul Orăscu şi, printr-un supliment de contract, l-a însărcinat pe arhitectul Toma T. Socolescu să se documenteze în străinătate pentru întocmirea proiectului Halelor din Ploieşti.

Săparea fundaţiei a început în septembrie 1929, iar executarea lucrărilor s-a efectuat în perioada 1930-1935, în timpul primariatelor lui C. Gh. Brezeanu, Gh. Manolescu şi Iorgu Predescu. Tot lui C. Brezeanu i-a revenit onoarea de a inaugura, la 9 iunie 1932, turnul clopotniţă al Catedralei Sf. Ioan, monument al eroilor prahoveni din Războiul pentru întregirea naţională.

Peste câteva luni, la 26 noiembrie 1932, primarul Constantin Brezeanu a inaugurat, în prezenţa regelui Carol al II-lea, Palatul de Justiţie. Atenţia primarului s-a îndreptat şi spre edificiile şcolare şi sanitare. În timpul său au fost construite Şcoala nr. 3 fete şi Şcoala nr. 8 fete şi băieţi – actuala şcoală Sfântul Vasile (proiectul şi definitivarea lucrării).

O altă lucrare, încheiată la finele anului 1932, a fost renovarea Spitalului Boldescu din Ploieşti. În timpul primariatului său a fost achiziţionat Parcul Păuleşti, un loc conceput pentru distracţia ploieştenilor vremii, şi s-a acordat o atenţie sporită Bibliotecii „Nicolae Iorga”, Pinacotecii şi reluării concertelor muzicii militare de pe Bulevard.

Pentru a atenua efectele crizei economice Primăria Ploieşti a acordat ajutoare materiale şi financiare unor şomeri ploieşteni. De sprijinul municipalităţii, în bani, alimente şi lemne, au beneficiat, în decembrie 1932, peste 8.000 de şomeri. În februarie 1933, sprijinul financiar al Primăriei a fost acordat unor funcţionari particulari şomeri. Acţiunea era apreciată, de presă, ca o „?????̆ ?????? ???? ??? ????????”, în realizarea căreia primarului Brezeanu îi reveneau „???????, ?????̆ ?̧? ???? ????????”.

A încetat din viaţă la aproape un deceniu de la plecarea sa din fruntea administraţiei ploieştene, în 1942, fiind înmormântat la Cimitirul Viişoara. Ploieştenii, cu mic, cu mare, au regretat dispariţia acestuia. „???? ???????? ?̧? ???? ?????̆???? ???? ?????” – scria ziarul „Virtutea” – „???????̆ ???????? ? ???? ???????? ?? ?̂?????̆ ???????̧??, ???? ?????? ?? ????????”.

Cu ocazia morții lui C. G. Brezeanu, arhitectul Toma T. Socolescu scria în gazeta „Prahova noastră” din 30 aprilie 1942: „???????̆ ???????? ???̦? ?? ??? ?? ?? ????? ?̦? ?? ??? ???? ?? ??? ????????, ???????? ??̆ ?????? ?̂? ???????? ?̦?̆??̆???? ????? ???? ???????, ?????? ?? ?????̆ ?̦? ?????????????, ?? ?̦? ???? ???? ??? ????̦ ????̂???? ?? ???? ?̂? ??????? ??? ????? ??̆? ?? ??̂???̆ ??̆????.”
În continuare, autorul afirmă: „?. ?. ???????? ? ?????̆??? ?̂? ?????̆ ?????????? ?̦? ?????? ?? ?????̆ ?̦? ???? ?? ?? ????? ?? ??? ???̦?? ?? ???? – ? ?̂???̆?????? ????????̆ ????̦??????? ???? – ??̆ ?? ????̆ ? ?????̆ ?? ????? ?? ???? ??̆ ?????̆ ?????? ??̆? ?? ??? ?? ??????.”

Pentru ploieșteni Halele Centrale sunt o adevărată minune edilitară găsindu-i-se asemănare decât cu acelea din Vichy, din Franța.

Pentru acest om de caracter și primar de excepție căruia apropiații i-au scris pe crucea de căpătâi că a fost cel mai cinstit edil din câți a avut Ploieștiul, care a fost uitat de concitadini, se cuvine ca actualii potențați aduși pe ape la cârma orașului să ia măsuri. Astfel, să fie declarat post mortem cetățean de onoare, să i se ridice un bust de bronz în parcul din fața Halelor Centrale. El este adevăratul inițiator al proiectului Halelor Centrale, fapt recunoscut și de arhitectul Toma T. Socolescu.

?????: ????????.??

????̆???̦? ???????? ??? ??? ???? ?? ?? ????????? ????.

???????????̆?̦? ??????̦???? – ???????? ??

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email