Grigore TOCILESCU (1850 – 1909)

„Grigore George TOCILESCU (n. 26 octombrie 1850, Fefelei, Prahova – d. 18 septembrie 1909, București) a fost un istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român, membru titular al Academiei Române (1890).
După terminarea școlii primare și a gimnaziului la Ploiești, Tocilescu urmează liceul Sf. Sava din București. La Universitatea din București urmează literele, filosofia și dreptul. După terminarea facultății pleacă la Praga, unde obține doctoratul în filosofie la secția istorică, și continuă la Viena cu studiul arheologiei și epigrafiei, astfel formându-se ca jurist, filolog clasic și istoric slavist.
În anul 1877 Grigore Tocilescu a fost la Moscova, la muzeul Rumianțov, unde a copiat cartea De-nceputul lumiei de-ntâiu, scrisă de Mihail Moxa, și i-a trimis copia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a publicat-o în Cuvente den batrâni (vol. I, 1878). Lucrarea este o istorie universală care începe de la “facerea lumii”, vorbește de asirieni, egipteni, perși, trecând apoi la romani. Face istoria pe scurt a Republicii Romane, după care enumeră împărații de Apus și de Răsărit până la stabilirea domniei turcești în Europa, și termină cu primele lupte ale turcilor cu românii la 1489. Ulterior, pleacă la Paris pentru a continua studiile din arhivele și bibliotecile franceze, despre Dimitrie Cantemir. Cu această ocazie urmează cursurile de la Collège de France și École Pratique de Hautes-Etudes (Sorbona).
Întors în țară, este numit directorul Muzeului Național de Antichități și ocupă postul de profesor de istorie antică și de epigrafie la Universitatea București (1881). Din punct de vedere al arheologiei, Tocilescu a fost inițiatorul săpăturilor arheologice românești din Dobrogea.
Este coautor al lucrării Marele Dicționar Geografic al României apărut în 5 volume la București în perioada 1898-1902. A fost secretar general la Ministerul Învățământului și, de mai multe ori, senator conservator.
Tocilescu este unul din primii istorici care s-au ocupat de studiul civilizațiilor de pe teritoriul fostei Dacii. A lăsat trei lucrări impresionante: Dacia înainte de romani, Monumentul de la Adamclisi în colaborare cu O. Benndorf și G. Niemann și Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie[2]. De asemenea, s-a preocupat de republicarea unor lucrări fundamentale, precum “Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor” (Ed. Academiei, 1901), a lui Dimitrie Cantemir.
Ca folclorist, a realizat o vastă culegere folclorică.”
 
Descriere apărită în monografia orașului Ploiești a lui Mihail Sevastos:
 
„ Grigore Tocilescu s’a născut în 1850 la Ploești. unde a făcut școala primară și liceul. A isprăvit cursul superior de liceu la Sf. Sava din București.
In 1881 Grigore Tocilescu a fost numit profesor de istoria antică și de epigrafie la Facultatea de Litere din București.
El a ocupat apoi urmatoarele demnități: director al Muzeului de antichități, membru al Academiei Romane (1890), senator în diferite legislaturi, secretar general al Ministerului de lnstrucțiune Publică, inspector general al lnvățământului, etc.
A colaborat la „Columna lui Traian” (1872). A întemeiat Revista pentru istorie, arheologie și filologie (1883).
A publicat studii biografice: Petru Cerce! 1874, Doamna Stanca 1877, Nicolae Bălcescu 1876, Familia lui Mihai Viteazul 1874, Gheor ghe Chițu 1904.
Cercetări epigrafice: Inschriften aus der Dobroudscha 1882, Misiunea epigrafică în Bulgaria 1878, Neue Inschriften 1894, Monumentele epigrafice ale Muzeului 1902.
Manuale: Istoria Românilor în mai multe ediții și numeroase articole, broșuri și volume despre monumentul dela Adam-Clissi, etc.
Grigore Tocilescu a murit in 1909.”
 
𝐒𝐮𝐫𝐬𝐚:
𝟏, 𝐖𝐢𝐤𝐢𝐩𝐞𝐝𝐢𝐚;
𝟐. 𝐌𝐨𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐚 𝐨𝐫𝐚𝐬̦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐏𝐥𝐨𝐢𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐝𝐞 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢𝐥 𝐒𝐞𝐯𝐚𝐬𝐭𝐨𝐬, 𝐓𝐢𝐩𝐚𝐫𝐮𝐥 „𝐂𝐚𝐫𝐭𝐞𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆“, 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝟏𝟗𝟑𝟗 / 𝐩.𝟏𝟒𝟎.
𝐔𝐫𝐦𝐚̆𝐫𝐢𝐭̦𝐢 𝐞𝐩𝐢𝐬𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐗𝐗𝐕𝐈𝐈𝐈, 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐓𝐄𝐎𝐃𝐎𝐑 𝐕𝐀̆𝐂𝐀̆𝐑𝐄𝐒𝐂𝐔, 𝐝𝐢𝐧 𝟐𝟕 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟎.
PERSONALITĂȚI PLOIEȘTENE – EPISODUL XXVII

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email