PERSONALITĂȚI PLOIEȘTENE – EPISODUL XXVII

„Grigore George TOCILESCU (n. 26 octombrie 1850, Fefelei, Prahova – d. 18 septembrie 1909, București) a fost un istoric, arheolog, epigrafist și folclorist român, membru titular al Academiei Române (1890).

După terminarea școlii primare și a gimnaziului la Ploiești, Tocilescu urmează liceul Sf. Sava din București. La Universitatea din București urmează literele, filosofia și dreptul. După terminarea facultății pleacă la Praga, unde obține doctoratul în filosofie la secția istorică, și continuă la Viena cu studiul arheologiei și epigrafiei, astfel formându-se ca jurist, filolog clasic și istoric slavist.

În anul 1877 Grigore Tocilescu a fost la Moscova, la muzeul Rumianțov, unde a copiat cartea De-nceputul lumiei de-ntâiu, scrisă de Mihail Moxa, și i-a trimis copia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, care a publicat-o în Cuvente den batrâni (vol. I, 1878). Lucrarea este o istorie universală care începe de la “facerea lumii”, vorbește de asirieni, egipteni, perși, trecând apoi la romani. Face istoria pe scurt a Republicii Romane, după care enumeră împărații de Apus și de Răsărit până la stabilirea domniei turcești în Europa, și termină cu primele lupte ale turcilor cu românii la 1489. Ulterior, pleacă la Paris pentru a continua studiile din arhivele și bibliotecile franceze, despre Dimitrie Cantemir. Cu această ocazie urmează cursurile de la Collège de France și École Pratique de Hautes-Etudes (Sorbona).

Întors în țară, este numit directorul Muzeului Național de Antichități și ocupă postul de profesor de istorie antică și de epigrafie la Universitatea București (1881). Din punct de vedere al arheologiei, Tocilescu a fost inițiatorul săpăturilor arheologice românești din Dobrogea.

Este coautor al lucrării Marele Dicționar Geografic al României apărut în 5 volume la București în perioada 1898-1902. A fost secretar general la Ministerul Învățământului și, de mai multe ori, senator conservator.

Tocilescu este unul din primii istorici care s-au ocupat de studiul civilizațiilor de pe teritoriul fostei Dacii. A lăsat trei lucrări impresionante: Dacia înainte de romani, Monumentul de la Adamclisi în colaborare cu O. Benndorf și G. Niemann și Fouilles et recherches archéologiques en Roumanie[2]. De asemenea, s-a preocupat de republicarea unor lucrări fundamentale, precum “Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor” (Ed. Academiei, 1901), a lui Dimitrie Cantemir.

Ca folclorist, a realizat o vastă culegere folclorică.”

 

 

„ Grigore Tocilescu s’a născut în 1850 la Ploești. unde a făcut școala primară și liceul. A isprăvit cursul superior de liceu la Sf. Sava din București.

In 1881 Grigore Tocilescu a fost numit profesor de istoria antică și de epigrafie la Facultatea de Litere din București.

El a ocupat apoi urmatoarele demnități: director al Muzeului de antichități, membru al Academiei Romane (1890), senator în diferite legislaturi, secretar general al Ministerului de lnstrucțiune Publică, inspector general al lnvățământului, etc.

A colaborat la „Columna lui Traian” (1872). A întemeiat Revista pentru istorie, arheologie și filologie (1883).

A publicat studii biografice: Petru Cerce! 1874, Doamna Stanca 1877, Nicolae Bălcescu 1876, Familia lui Mihai Viteazul 1874, Gheor ghe Chițu 1904.

Cercetări epigrafice: Inschriften aus der Dobroudscha 1882, Misiunea epigrafică în Bulgaria 1878, Neue Inschriften 1894, Monumentele epigrafice ale Muzeului 1902.

Manuale: Istoria Românilor în mai multe ediții și numeroase articole, broșuri și volume despre monumentul dela Adam-Clissi, etc.

Grigore Tocilescu a murit in 1909.”