๐๐ซ๐จ๐Ÿ๐ž๐ฌ๐จ๐ซ ๐๐”๐‚๐”๐‘ ๐’๐๐ˆ๐‘๐„๐’๐‚๐”

โ€žZiua de 3 mai 1915 continuฤƒ sฤƒ fie, iatฤƒ, dupฤƒ o sutฤƒ de ani, un moment de referinลฃฤƒ รฎn istoria Romรขniei. La aceastฤƒ datฤƒ, la PloieลŸti, a avut loc o mare รฎntrunire popularฤƒ, gรขnditฤƒ sฤƒ dea glas conลŸtiinลฃei naลฃionale, dorinลฃei larg รฎmpฤƒrtฤƒลŸite ca Romรขnia sฤƒ abandoneze politica de neutralitate ลŸi sฤƒ se angajeze alฤƒturi de Aliaลฃi, pentru a urmฤƒri ลŸi รฎmplini reรฎntregirea ลฃฤƒrii, pentru a desฤƒvรขrลŸi unirea statului naลฃional romรขn. Data nu a fost aleasฤƒ รฎntรขmplฤƒtor. Take Ionescu – pe care sunt motive sฤƒ-l credem cฤƒ a fost principalul inspirator al acestei acลฃiuni – a avut รฎn vedere data de 3/16 mai 1848, cรขnd, la Blaj, 40.000 de oameni – majoritatea ลฃฤƒrani, orฤƒลŸeni, mici nobili, intelectuali, clerici, ardelenilor alฤƒturรขndu-li-se munteni ลŸi moldoveni – ลŸi-au exprimat dorinลฃa de libertate socialฤƒ ลŸi naลฃionalฤƒ, care avea sฤƒ-ลŸi gฤƒseascฤƒ รฎncoronarea, dupฤƒ 70 de ani, la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. Adunarea popularฤƒ de la Blaj ลŸi รฎntrunirea de la PloieลŸti erau pฤƒrลฃi ale aceluiaลŸi arc istoric. Organizatorii รฎntรขlnirii din 3/16 mai 1915 au folosit coincidenลฃa de datฤƒ pentru a releva identitatea de obiective majore, dincolo de graniลฃe temporare, de etnicitate sau religie. รŽn vara anului precedent, Consiliul de Coroanฤƒ, รฎntrunit la Sinaia, la 21 iulie/3 august 1914, la care au participat, pe lรขngฤƒ membrii guvernului, ลŸi o serie de alลฃi oameni politici, a respins cererea Regelui Carol I (sprijinitฤƒ doar de P.P. Carp) de a intra รฎn rฤƒzboi alฤƒturi de Puterile Centrale ลŸi a hotฤƒrรขt adoptarea unei politici de neutralitate armatฤƒ.
Manifestarea a adus la PloieลŸti fruntaลŸi politici de la BucureลŸti. La Gara de Sud au fost รฎntรขmpinaลฃi de deputatul Gogu I. Zamfirescu, care, emoลฃionat, afirma cฤƒ โ€žvisul frumos urmฤƒrit de secole ลŸi timpul cรขntat de poeลฃii neamului au sosit ลŸi familia romรขneascฤƒ nu va mai fi rฤƒzleaลฃฤƒ”. Dupฤƒ un popas la Statuia Libertฤƒลฃii, unde Naum Papazopol a rostit un discurs รฎnflฤƒcฤƒrat, invitaลฃii s-au dus la Sala โ€žCooperativa”. La orele 17, รฎntรขlnirea s-a deschis, avรขnd รฎn prezidiu (pe scenฤƒ) pe Take Ionescu, Em. Antonescu, Nicolae Titulescu, general Stoica, general Papazoglu, ๐๐ฎ๐œ๐ฎ๐ซ ๐’๐ฉ๐ข๐ซ๐ž๐ฌ๐œ๐ฎ, Gogu I. Zamfirescu, colonelul Handoca, Gheorghe C. Dobrescu, dr. Cosma, Radu Smeureanu ลŸi alลฃii. Au luat cuvรขntul succesiv: ๐๐ฎ๐œ๐ฎ๐ซ ๐’๐ฉ๐ข๐ซ๐ž๐ฌ๐œ๐ฎ; Scarlat Orฤƒscu; Em. Antonescu (โ€žA sosit vremea a arฤƒta dacฤƒ ลŸtim sฤƒ avem voinลฃฤƒ ลŸi caracter”); Constantin Mille (โ€žPรขnฤƒ cรขnd sฤƒ aลŸteptฤƒm? Sฤƒ spunem guvernului: ori dai asaltul peste Carpaลฃi, ori รฎลฃi dฤƒm noi asaltul!”); Nicolae Titulescu; F. Mรขndrescu (โ€žSฤƒ murim moarte de eroi, decรขt moarte de laลŸi”); Take Ionescu (โ€žProgresul se face din suferinลฃe. Vom ieลŸi o Romรขnie Mare รฎn lumea liberฤƒ, luรขnd parte la cel mai mare ceas.โ€

๐ƒ๐ž๐ฌ๐œ๐ซ๐ข๐ž๐ซ๐ž ๐š๐ฉ๐šฬ†๐ซ๐ฎ๐ญ๐šฬ† ๐ขฬ‚๐ง ๐ฆ๐จ๐ง๐จ๐ ๐ซ๐š๐Ÿ๐ข๐š ๐จ๐ซ๐š๐ฌฬฆ๐ฎ๐ฅ๐ฎ๐ข ๐๐ฅ๐จ๐ข๐ž๐ฌฬฆ๐ญ๐ข, ๐๐ž ๐Œ๐ข๐ก๐š๐ข๐ฅ ๐’๐ž๐ฏ๐š๐ฌ๐ญ๐จ๐ฌ:

โ€ž๐๐ฎ๐œ๐ฎ๐ซ ๐’๐ฉ๐ข๐ซ๐ž๐ฌ๐œ๐ฎ nu era de loc din Ploeศ™ti. Se trฤƒgea dintr’o familie de ศ›ฤƒrani din Mฤƒศ›ฤƒu, judeศ›ul Muscel. S’a nฤƒscut รฎn 1856. A urrnat cursurile universitare รฎn Capitalฤƒ ศ™i s’a stabilit ca profesor de liceu la Ploeศ™ti.
A fost atras de politicฤƒ, pe care a fฤƒcut-o cu fanatism – fiind serviabil faศ›ฤƒ de tovaraศ™ii de club ศ™i rฤƒzbunฤƒtor, pรขnฤƒ la cruzime, cu adversarii.
A fost director al liceului, inspector general ศ™colar, preศ™edinte al comitetului permanent judeศ›ean ศ™i, tรขrziu, deputat.
Vorbea prietenos, convingฤƒtor, bฤƒtrรขneศ™te, cu blรขndeศ›ฤƒ… Era stimat de toศ›i. Curรขnd ajunse un om politic popular.
A urmat cu pasiune ศ™i cu devotament politica lui Take Ionescu.
Atrฤƒgator ศ™i sfฤƒtos, Bucur Spirescu iubea cu patimฤƒ viaศ›a de club. รŽI gฤƒseai totdeauna la club jucรขnd carศ›i ศ™i mai ales table.
Era foarte distrat. Nu odatฤƒ pleca dela club cu umbrela deschisฤƒ, pe vreme seninฤƒ – numai fiindcฤƒ plouase cรขnd eศ™ise รฎn oraศ™.
A murit la Ploeศ™ti in 1925.
Foศ™tii lui elevi vorbesc ศ™i astฤƒzi cu veneraศ›ie de acest profesor remarcabil – cฤƒruia i-a fost destinatฤƒ o bฤƒtrรขneศ›e dureroasฤƒ, din pricina unor nenorociri de familie.โ€

๐’๐ฎ๐ซ๐ฌ๐š:
๐Ÿ. ๐‘๐ž๐ฏ๐ข๐ฌ๐ญ๐š ๐€๐ซ๐ญ โ€“ ๐„๐ฆ๐ข๐ฌ (๐๐ซ๐จ๐Ÿ. ๐ฎ๐ง๐ข๐ฏ. ๐๐ซ. ๐†๐ž๐จ๐ซ๐ ๐ž ๐†. ๐๐จ๐ญ๐ซ๐š, ๐Œ๐ž๐ฆ๐›๐ซ๐ฎ ๐€.๐Ž.๐’ฬง.๐‘.);
๐Ÿ. ๐Œ๐จ๐ง๐จ๐ ๐ซ๐š๐Ÿ๐ข๐š ๐จ๐ซ๐š๐ฌฬฆ๐ฎ๐ฅ๐ฎ๐ข ๐๐ฅ๐จ๐ข๐ž๐ฌฬฆ๐ญ๐ข ๐๐ž ๐Œ๐ข๐ก๐š๐ข๐ฅ ๐’๐ž๐ฏ๐š๐ฌ๐ญ๐จ๐ฌ, ๐“๐ข๐ฉ๐š๐ซ๐ฎ๐ฅ โ€ž๐‚๐š๐ซ๐ญ๐ž๐š ๐‘๐จ๐ฆ๐šฬ‚๐ง๐ž๐š๐ฌ๐œ๐šฬ†โ€œ, ๐๐ฎ๐œ๐ฎ๐ซ๐ž๐ฌฬฆ๐ญ๐ข, ๐Ÿ๐Ÿ—๐Ÿ‘๐Ÿ• / ๐ฉ.๐Ÿ๐Ÿ‘๐Ÿ—-๐Ÿ๐Ÿ’๐ŸŽ.

๐”๐ซ๐ฆ๐šฬ†๐ซ๐ข๐ญฬฆ๐ข ๐ž๐ฉ๐ข๐ฌ๐จ๐๐ฎ๐ฅ ๐—๐—๐•, ๐๐ž๐ฌ๐ฉ๐ซ๐ž ๐Œ๐ˆ๐“๐” ๐’ฬฆ๐“๐„๐…๐€ฬ†๐๐„๐’๐‚๐”, ๐๐ข๐ง ๐ŸŽ๐Ÿ” ๐ข๐ฎ๐ง๐ข๐ž ๐Ÿ๐ŸŽ๐Ÿ๐ŸŽ.

๐๐„๐‘๐’๐Ž๐๐€๐‹๐ˆ๐“๐€ฬ†๐“ฬฆ๐ˆ ๐๐‹๐Ž๐ˆ๐„๐’ฬฆ๐“๐„๐๐„ โ€“ ๐„๐๐ˆ๐’๐Ž๐ƒ๐”๐‹ ๐—๐—๐ˆ๐•

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email