๐๐ซ๐ก. ๐๐๐ ๐. ๐๐๐๐๐๐๐๐๐

โ S-a nฤscut la Ploieลti, la 17 ianuarie 1856, tatฤl sฤu fiind arhitectul Nicolae G. Socolescu (?-1872), iar fratele mai mare, arhitectul Toma N. Socolescu (1848-1897). Dupฤ terminarea liceului, urmeazฤ cursurile de inginerie la ลcoala de drumuri ลi poduri, din Bucureลti, absolvind-o รฎn 1877, ca ลef de promoลฃie.
รn perioada 1879-1883, va urma cursurile secลฃiei de arhitecturฤ ale ลcolii de Belle Arte din Paris, รฎn cadrul atelierului arhitectului Paul-Renรฉ-Lรฉon Ginain (1825-1898). Ion N. Socolescu a fost printre cei 10 arhitecลฃi cu studii complete, clasa I-a ลi clasa a II-a.
รn 1884 se stabileลte la Bucureลti, รฎncepรขnd activitatea de arhitect ลi antreprenor, sub sigla โBiroul Technic Pentru Proecte ศi Intreprinderi de Lucrฤri Publice ศi Particulare Ion N. Socolescu, arhitect ลi inginer, strada Domnitzi, 12 bis, Bucureศtiโ.
Activitatea lui Ion N. Socolescu s-a desfฤลurat pe mai multe direcลฃii. Pe lรขngฤ activitatea de arhitect-inginer, de antreprenor, a fost fondatorul ลi directorul revistei โAnalele Arhitecturii ลi ale Artelor cu care se leagฤโ, membru fondator al Societฤลฃii Arhitecลฃilor Romรขni, director ลi profesor al ลcolii de arhitecturฤ, รฎn perioada 1892-1897.
Alฤturi de Ion Mincu, Grigore Cerchez ลi alลฃii, รฎn รฎncercarea de a crea un stil naลฃional, arhitectul Ion Socolescu a mers pe o cale proprie de exprimare arhitecturalฤ, folosind ca surse de inspiraลฃie atรขt elemente de arhitecturฤ tradiลฃionalฤ romรขneascฤ, cรขt ลi detalii ale arhitecturii orientale. Din vocabularul stilistic al arhitectului fac parte: arce รฎn acoladฤ sau trilobate, arcade duble, decoraลฃii dantelate, รฎn relief din stucaturฤ, cu tencuieli pictate ลi protejate cu sticlฤ. Arhitectul foloseลte policromia orientalฤ, regฤsitฤ ลi รฎn arhitectura religioasฤ medievalฤ din Romรขnia.
รn capitalฤ a realizat Penitenciarul Militar din Dealul Spirii (1885), ลcoala de Arte ลi Meserii (1888), pe Bulevardul Regina Maria, iar รฎn 1894, extinderea Teatrului Naลฃional cu un corp anexฤ. Ca antreprenor a executat majoritatea locuinลฃelor ลi lucrฤri publice importante precum: clฤdirea C.E.C.-ului (1896-1900), spitalul de alienaลฃi Obregia (1906-1910), ambele รฎn Bucureลti.
Arhitectul este invitat de cฤtre municipalitฤลฃile locale din Ploieลti, Constanลฃa, Craiova, Iaลi, Cฤlฤraลi, Alexandria, Cรขmpulung Muscel, Buลteni pentru proiectarea unor lucrฤri de importanลฃฤ publicฤ. รn 1886 รฎl gฤsim la Piteลti, proiectรขnd clฤdirea Primฤriei (acum Muzeul de Artฤ), iar รฎn 1912 va reconstrui acolo biserica Sfรขnta Vineri.
รntre 1886 ลi 1887, la Cฤlฤraลi, proiecteazฤ sediul actual al Primฤriei. รn 1890, la Ploieลti, proiecteazฤ ลcoala de Fete โDespina Doamnaโ, iar la Craiova a realizat Palatul de Justiลฃie, astฤzi sediul central al Universitฤลฃii. La Iaลi, arhitectul a construit clฤdirea ลcolii Normale โVasile Lupuโ, execuลฃia terminรขndu-se รฎn 1891. La Cรขmpulung Muscel realizeazฤ รฎn 1895 clฤdirea ลcolii Normale โCarol Iโ.
Dupฤ Bucureลti, รฎn Constanลฃa se aflฤ cele mai multe construcลฃii realizate de arh. Socolescu: ลcoala nr. 2 (1891-1893), prima ลcoalฤ romรขneascฤ din Constanลฃa, astฤzi corpul vechi al Muzeului de Artฤ; fosta Primฤrie (1895), actualul muzeu de Artฤ Popularฤ; ลcoala de Marinฤ, (1908-1909), รฎn prezent, Muzeul Marinei Romรขne.
A รฎncetat din viaลฃฤ la 24 februarie 1924, la 67 de ani, fiind รฎngropat รฎn cimitirul Bellu, alฤturi de fratele sฤu, Toma N.Socolescu ลi nepotul sฤu Toma T. Socolescu.โ
Sursa: ionsocolescu.blogspot.com
๐๐๐ฌ๐๐ซ๐ข๐๐ซ๐ ๐๐ฉ๐ฬ๐ซ๐ฎ๐ญ๐ฬ ๐ขฬ๐ง ๐ฆ๐จ๐ง๐จ๐ ๐ซ๐๐๐ข๐ ๐จ๐ซ๐๐ฌฬฆ๐ฎ๐ฅ๐ฎ๐ข ๐๐ฅ๐จ๐ข๐๐ฌฬฆ๐ญ๐ข, ๐๐ ๐๐ข๐ก๐๐ข๐ฅ ๐๐๐ฏ๐๐ฌ๐ญ๐จ๐ฌ:
โ Ion N. Socolescu, fiu al lui Nicolae G. Socolescu, s’a nฤscut รฎn 1856. A terminat liceul la Ploeศti. A urmat ingineria la ศcoala de poduri ศi ศosele din Bucureศti. A fฤcut apoi arhitectura la Beaux-arts din Paris.
A excutat multe lucrฤri รฎn Bucureศti ศi รฎn provincie.
A รฎnfiinศat ศi a condus prima ศcoalฤ de conductori-desenatori de arhitecturฤ, care s’a transformat รฎn ศcoala superioarฤ de arhitecturฤ – astฤzi Academia de arhitecturฤ.
A scos ศi a dirijat prima revista de arhitecturฤ: โAnalele arhitecturii, care a apฤrut regulat timp de patru ani – ducรขnd campanie pentru restaurarea monumentelor istorice, dar nu รฎn felul cum รฎnศelegea sฤ le restaureze – transformรขndu-le – arhitectul francez Lecompte de Nouy.
A dus campanie prin presฤ ศi prin conferinศe contra unui proect pentru palatul de justiศie din Bucureศti care a cฤzut – proectul actualului palat fiind รฎntocmit la Paris ศi executat de Mincu, care a fฤcut toate interioarele ศi mobilierul.
Ion N. Socolescu a fost mulศi ani preศedinte al Societฤศii arhitecศilor romรขni, care avea sediul รฎn casa lui.
A murit in 1924.
Om de acศiune, de cultura aleasฤ ศi bun vorbitor, – el ajunsese รฎn primele rรขnduri ale societฤศii romรขneศti, contribuind รฎn mare mฤsurฤ la ridicarea nivelului arhitecturii ศi al arhitecศilor รฎn ศara romรขneasca.โ
๐๐ฎ๐ซ๐ฌ๐:
๐. ๐ข๐จ๐ง๐ฌ๐จ๐๐จ๐ฅ๐๐ฌ๐๐ฎ.๐๐ฅ๐จ๐ ๐ฌ๐ฉ๐จ๐ญ.๐๐จ๐ฆ;
๐. ๐๐จ๐ง๐จ๐ ๐ซ๐๐๐ข๐ ๐จ๐ซ๐๐ฌฬฆ๐ฎ๐ฅ๐ฎ๐ข ๐๐ฅ๐จ๐ข๐๐ฌฬฆ๐ญ๐ข ๐๐ ๐๐ข๐ก๐๐ข๐ฅ ๐๐๐ฏ๐๐ฌ๐ญ๐จ๐ฌ, ๐๐ข๐ฉ๐๐ซ๐ฎ๐ฅ โ๐๐๐ซ๐ญ๐๐ ๐๐จ๐ฆ๐ฬ๐ง๐๐๐ฌ๐๐ฬโ, ๐๐ฎ๐๐ฎ๐ซ๐๐ฌฬฆ๐ญ๐ข, ๐๐๐๐ / ๐ฉ.๐๐7-๐๐8.
๐๐ซ๐ฆ๐ฬ๐ซ๐ข๐ญฬฆ๐ข ๐๐ฉ๐ข๐ฌ๐จ๐๐ฎ๐ฅ ๐๐๐๐, ๐๐๐ฌ๐ฉ๐ซ๐ ๐๐ซ๐ก. ๐๐๐๐ ๐. ๐๐๐๐๐๐๐๐๐, ๐๐ข๐ง ๐๐ ๐ฆ๐๐ข ๐๐๐๐.