๐—ง๐—›๐—˜๐—ข๐——๐—ข๐—ฅ ๐—ฉ๐—”ฬ†๐—–๐—”ฬ†๐—ฅ๐—˜๐—ฆ๐—–๐—จ (๐Ÿญ๐Ÿด๐Ÿฐ๐Ÿฎ โ€“ ๐Ÿญ๐Ÿต๐Ÿญ๐Ÿฏ)
โ€žA รฎnceput primele sale studii la 1850, รฎn pensionatele Monty ศ™i Schweitz. La 1854 a plecat รฎn Germania, unde a fost admis, cu autorizarea guvernului, รฎn corpul de cadeศ›i din Prusia ศ™i a urmat din 1854 pรขnฤƒ la 1858 studiile ศ™coalei militare preparatorii din Potsdam ศ™i ศ™coalei centrale militare din Berlin. Totodatฤƒ, รฎn 1858 ศ™i 1859 a frecventat cursurile facultฤƒศ›ii de litere ศ™i de filozofie din Berlin.
La 16 octombrie 1859 s-a รฎnrolat ca soldat voluntar รฎn armata romรขnฤƒ. A fost numit la 1 ianuarie 1860 sub-ofiศ›er ศ™i รฎnaintat la 24 ianuarie 1861 la gradul de sublocotenent. T. Vฤƒcฤƒrescu a fost chemat la 1863 รฎn statul major al lui Cuza Vodฤƒ, ca ofiศ›er permanent de ordonanศ›ฤƒ; la 1864, a demisionat din armatฤƒ ศ™i, intrat รฎn viaศ›a civilฤƒ, s-a ocupat de literaturฤƒ ศ™i politicฤƒ. [โ€ฆ] รŽmpreunฤƒ cu Aurelian, Urechia, Esarcu, Alex. N. Lahovari etc., a fondat atunci โ€žAteneul romรขnescโ€ ศ™i cu un grup de tineri a fฤƒcut parte din comitetul de redacศ›iune al ziarului โ€žRevista Dunฤƒriiโ€, รฎnfiinศ›at รฎn decembrie 1865, spre a combate cu cea mai mare energie regimul loviturii de stat.
A doua zi dupฤƒ revoluศ›iunea de la 11 februarie 1866, Th. Vฤƒcฤƒrescu este numit prefect la Prahova, cu รฎnsฤƒrcinarea de a trece peste fruntarie, la Braศ™ov, pe detronatul domnitor Cuza. รŽn iulie 1870, e numit agent diplomatic al ศ›ฤƒrii รฎn Serbia.
รŽn septembrie 1872, cu prilejul รฎnfiinศ›ฤƒrii miliศ›iilor, prevฤƒzute de legea organicฤƒ a puterei armate, Th. Vฤƒcฤƒrescu, รฎn calitate de fost ofiศ›er, fu numit locotenent รฎn miliศ›iile cฤƒlฤƒri, iar รฎn iunie 1873, M.S. Domnitorul Carol I รฎl chemฤƒ pe lรขngฤƒ persoana sa, รฎn funcศ›iunea de mareศ™alul curศ›ii domneศ™ti. รŽn octombrie 1876, Th. Vฤƒcฤƒrescu รฎnsoศ›i, ca reprezentant al Curศ›ii Domnitorului, pe primul ministru Ionel Brฤƒtianu ศ™i pe ministrul de rezbel, colonel Slฤƒniceanu, รฎn misiunea pe lรขngฤƒ รฎmpฤƒratul Rusiei, Alexandru al II-lea, la Livadia, unde se stabilirฤƒ bazele รฎnศ›elegerii pentru trecerea oศ™tirilor ruseศ™ti prin Romรขnia. Iar cรขnd isbucni rezbelul din 1877, Th. Vฤƒcฤƒrescu luฤƒ parte la el รฎn calitate de cฤƒpitan miliศ›ian, ataศ™at marelui cartier general al armatei romรขne, trecu Dunฤƒrea ศ™i participฤƒ la luptele din jurul Plevnei. La 8 aprilie 1881, Th. Vฤƒcฤƒrescu fu trecut ca locotenent-colonel รฎn rezervฤƒ ศ™i la octombrie 1882 fu numit ministru preศ™edinte pe lรขngฤƒ curศ›ile din Bruxelles ศ™i din Haga.
La 28 ianuarie 1885 fu numit trimis extraordinar ศ™i ministru plenipotenศ›iar la Roma, de unde demisionฤƒ pentru motive private la 31 august 1885. รŽn 1886 publicฤƒ volumul I ศ™i รฎn 1887 volumul al doilea al scrierei istorice Luptele romรขnilor รฎn rezbelul din 1877-1878, operฤƒ care a fost premiatฤƒ de Academia Romรขnฤƒ.
La 1 iulie 1888 este numit trimis extraordinar ศ™i ministru plenipotenศ›iar la Viena, post รฎn care funcศ›ioneazฤƒ pรขnฤƒ la 1 iulie 1891. A fฤƒcut parte รฎn nenumฤƒrate rรขnduri din parlament, ca deputat ศ™i senatorโ€.
๐—ฆ๐˜‚๐—ฟ๐˜€๐—ฎ: ๐——๐—ถ๐—บ. ๐—ฅ. ๐—ฅ๐—ผ๐˜€๐—ฒ๐˜๐˜๐—ถ, ๐——๐—ถ๐—ฐ๐˜ฬฆ๐—ถ๐—ผ๐—ป๐—ฎ๐—ฟ๐˜‚๐—น ๐—ฐ๐—ผ๐—ป๐˜๐—ฒ๐—บ๐—ฝ๐—ผ๐—ฟ๐—ฎ๐—ป๐—ถ๐—น๐—ผ๐—ฟ, ๐—•๐˜‚๐—ฐ๐˜‚๐—ฟ๐—ฒ๐˜€ฬฆ๐˜๐—ถ, ๐Ÿญ๐Ÿด๐Ÿต๐Ÿณ
๐—จ๐ซ๐ฆ๐šฬ†๐ซ๐ข๐ญฬฆ๐ข ๐ž๐ฉ๐ข๐ฌ๐จ๐๐ฎ๐ฅ ๐—๐‹๐—œ๐—ซ ๐๐ข๐ง ๐๐š๐ญ๐š ๐๐ž ๐Ÿฎ๐Ÿด ๐—ป๐—ผ๐—ถ๐—ฒ๐—บ๐›๐ซ๐ข๐ž ๐Ÿ๐ŸŽ๐Ÿ๐ŸŽ.
๐๐„๐‘๐’๐Ž๐๐€๐‹๐ˆ๐“๐€ฬ†๐“ฬฆ๐ˆ ๐๐‹๐Ž๐ˆ๐„๐’ฬฆ๐“๐„๐๐„ โ€“ ๐„๐๐ˆ๐’๐Ž๐ƒ๐”๐‹ ๐—๐‹๐—ฉ๐—œ๐—œ๐—œ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email