๐๐„๐‘๐’๐Ž๐๐€๐‹๐ˆ๐“๐€ฬ†๐“ฬฆ๐ˆ ๐๐‹๐Ž๐ˆ๐„๐’ฬฆ๐“๐„๐๐„ โ€“ ๐„๐๐ˆ๐’๐Ž๐ƒ๐”๐‹ ๐—๐‹๐—ฉ
๐—š๐—›๐—œ๐—ง๐—” ๐—œ๐—ข๐—”๐—ก (๐—œ๐—ข๐—ก๐—˜๐—ฆ๐—–๐—จ) (๐Ÿญ๐Ÿด๐Ÿฏ๐Ÿฏ-๐Ÿญ๐Ÿด๐Ÿต๐Ÿด)
Pe 14 octombrie 1833 se naste in comuna Meteleu (Buzau), negustorul, bancherul si industriasul petrolist ๐—š๐—ต๐—ถ๐˜๐—ฎ ๐—œ๐—ผ๐—ฎ๐—ป (๐—œ๐—ผ๐—ป๐—ฒ๐˜€๐—ฐ๐˜‚). Stabilit, din copilarie, la Ploiesti desfasoara activitati administrative si politice, de consilier comunal si judetean, de primar (1890-1892), de presedinte al comisiei interimare (1895-1896), de deputat in Constituanta si Parlament.
๐—š๐—ต๐—ถ๐˜๐—ฎ ๐—œ๐—ผ๐—ฎ๐—ป (๐—œ๐—ผ๐—ป๐—ฒ๐˜€๐—ฐ๐˜‚) a avut cinci copii, patru baieti si o fata, toti instruiti, care vor ajunge oameni instariti, cu munci de raspundere, cu mare prestigiu in societatea ploiesteana si nu numai. Cei mai mari au fost Theodor (pionierul electrificarii orasului Ploiesti), Alexandru si Gheorghe (George), cu doua mandate, foarte productive, de primar al orasului nostru. Urmatorul a fost Ana, iar ultimul a fost Ion, care datorita pozitiei lui in arborele genealogic, si-a luat cognomenul de Quintus (al cincilea urmaลŸ), devenind Ion Ionescu Quintus, nimeni altul decat tatฤƒl lui Mircea Ionescu Quintus. El a fost un avocat distins, un talentat scriitor si ziarist unul dintre fruntasii epigramei romanesti, om politic, primar al Ploiestilor, de mai multe ori deputat, vicepresedinte al Camerei.
๐—š๐—ต๐—ถ๐˜๐—ฎ ๐—œ๐—ผ๐—ฎ๐—ป (๐—œ๐—ผ๐—ป๐—ฒ๐˜€๐—ฐ๐˜‚) construieste cladirea fostei Prefecturi, astazi Muzeul de Arta, monument de arhitecturฤƒ de valoare naลฃionalฤƒ, รฎnscrisฤƒ pe lista monumentelor istorice. Clฤƒdirea Palatului Ghiลฃฤƒ Ionescu face parte dintr-o rezervaลฃie arhitecturalฤƒ ce poartฤƒ amprenta preocupฤƒrilor stilistice ale arhitecลฃilor romรขni ลŸi strฤƒini din ultimul pฤƒtrar al secolului al XIX-lea. Familia Ionescu a fost pentru scurt timp proprietara palatului. Prefectura se mutase รฎn 1880 รฎn casa Ergas Mamaciu, dar sediul ajunsese prea mic pentru nevoile institutiei. AลŸa cฤƒ รฎn 1910, prefectura a cumpฤƒrat Palatul Ghiลฃฤƒ Ionescu, instalรขndu-se รฎn acest edificiu.
๐—š๐—ต๐—ถ๐˜๐—ฎ ๐—œ๐—ผ๐—ฎ๐—ป (๐—œ๐—ผ๐—ป๐—ฒ๐˜€๐—ฐ๐˜‚) a facut avere din comerลฃ, afaceri cu petrol ลŸi operatiuni bancare (tot el este cel care a construit Banca Centrala). A intrat apoi รฎn politicฤƒ, fiind parlamentar liberal, iar spre finalul vieลฃii a avut ลŸi douฤƒ mandate de primar al PloieลŸtilor. Acesta รฎลŸi ridicฤƒ ลŸi รฎลŸi decoreazฤƒ casa รฎn perioada 1885-1894, dupฤƒ planurile arhitectului romรขn Leonida Negrescu, format la ร‰cole des Beaux Arts din Paris ลŸi profund marcat de personalitatea lui Charles Garnier (1825-1898), creatorul Operei Mari din Paris (1861) ลŸi cel mai important reprezentant al stilului Second Empire.
๐—จ๐ซ๐ฆ๐šฬ†๐ซ๐ข๐ญฬฆ๐ข ๐ž๐ฉ๐ข๐ฌ๐จ๐๐ฎ๐ฅ ๐—๐‹๐—ฉ๐—œ ๐๐ข๐ง ๐๐š๐ญ๐š ๐๐ž ๐Ÿฒ ๐—ป๐—ผ๐—ถ๐—ฒ๐—บ๐›๐ซ๐ข๐ž ๐Ÿ๐ŸŽ๐Ÿ๐ŸŽ.
๐๐„๐‘๐’๐Ž๐๐€๐‹๐ˆ๐“๐€ฬ†๐“ฬฆ๐ˆ ๐๐‹๐Ž๐ˆ๐„๐’ฬฆ๐“๐„๐๐„ โ€“ ๐„๐๐ˆ๐’๐Ž๐ƒ๐”๐‹ ๐—๐‹๐—ฉ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email