๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ฬ๐ฬฆ๐ ๐๐๐๐๐๐ฬฆ๐๐๐๐ โ ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐
๐๐๐ญ๐ฬ๐ฅ ๐๐๐๐๐๐๐ก๐จ (๐๐ด๐ฒ๐ญ-๐ญ๐ต๐ฐ๐ญ)
โ๐๐ฎ๐๐ฎฬ๐ฟ ๐๐๐๐๐๐๐ก๐จ (n. 1 septembrie 1861, Bucureศti, Principatele Unite โ d. 7 aprilie 1941, Bucureศti, Romรขnia) a fost un chimist romรขn, evreu de origine, autor al procesului de rafinare selectivฤ a fracศiunilor de petrol pe baza solubilitฤศii specifice a diverselor clase de hidrocarburi รฎn dioxid de sulf lichid. Principalele direcศii de cercetare au fost รฎn domeniile derivaศilor acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturaศi din seria aromaticฤ, acศiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acศiunii cloratului asupra oxiacizilor, sintetizฤrii fenilizopropilaminei (benzedrinei), chimiei rafinฤrii ศi chimizฤrii petrolului.
S-a nฤscut la Bucureศti la 1 septembrie 1862, รฎn familia numeroasฤ a muncitorului strungar ศaie Edeleanu, mai tรขrziu familia mutรขndu-se la Focศani. Micul Lazฤr, dovedind reale aptitudini pentru รฎnsuศirea cunoศtinศelor ศtiinศifice, este trimis la vรขrsta de 12 ani la Bucureศti pentru a-ศi continua studiile. รnvaศฤ la Liceul โSf. Sava”, รฎntreศinรขndu-se din meditaศii ศi trฤind รฎn condiศii precare, gฤzduit รฎntr-un subsol. Munceศte din greu, timp de un an, dupฤ susศinerea bacalaureatului (1882) ศi agoniseศte astfel bani pentru a se รฎnscrie la Universitate.
Dupฤ absolvirea liceului pleacฤ la Berlin unde studiazฤ chimia. Printre profesorii pe care i-a avut la renumita universitate germanฤ s-au numฤrat: A.W. v. Hofmann, C.F. Rammelsberg ศi H.L. v. Helmholtz.
รn anul 1887 obศine titlul de doctor รฎn chimie cu cercetarea โAsupra unor derivaศi ai acizilor fenilmetacrilici ศi fenilizobutiriciโ, รฎn cadrul cฤreia descoperฤ fenilizopropilamina, cunoscutฤ รฎn medicinฤ sub numele de โbenzedrinฤโ, cu o importantฤ acศiune stimulatoare asupra sistemului nervos. Efectul farmacologic psihostimulant al amfetaminei a fost descoperit mai tรขrziu รฎn anii 1920.
Pleacฤ pentru o perioadฤ la Londra ศi lucreazฤ, ca ศef de lucrฤri, la Royal Artilery College. รn aceastฤ perioadฤ face, รฎmpreunฤ cu Ch.F. Cross ศi E.J. Bevan, cercetฤri รฎn vederea obศinerii unui tip de mฤtase artificialฤ neinflamabilฤ. De asemenea, lucreazฤ รฎmpreunฤ cu R. Meldola pentru obศinerea unor coloranศi pe bazฤ de oxazinฤ.
รntors รฎn ศarฤ, ศi-a cรขศtigat aprecierea chimistului Constantin I. Istrati, care l-a reศinut ca asistent ศi apoi ca ศef de lucrฤri la catedra de chimie organicฤ a Facultฤศii de ศtiinศe din Bucureศti. รn 1897 este numit director al Laboratorului de Chimie din Serviciul Minelor, iar รฎn 1906 ศeful Laboratorului de Chimie al Institutului Geologic (รฎnfiinศat รฎn acel an) ศi รฎn acelaศi timp director al rafinฤriei Vega, aflatฤ รฎn proprietatea companiei germane Diskont. รn anul urmฤtor, 1907, face parte din comitetul de organizare al Congresului Petrolului de la Bucureศti ศi publicฤ รฎmpreunฤ cu Ion Tฤnฤsescu importanta sa monografie โStudiul petrolului romรขn – Proprietฤศi fizice ศi tehniceโ.
รntรขlnirea sa cu Georg Solmssen, reprezentantul concernului german care construia rafinฤria Vega Ploieลti, i-a facilitat numirea รฎn funcลฃia de director al laboratorului de cercetฤri ลtiinลฃifice. Pe Lazฤr Edeleanu รฎl interesa obลฃinerea unui petrol lampant de bunฤ calitate care sฤ poatฤ fi comercializat pe piaลฃa mondialฤ. Folosind ca solvent dioxidul de sulf lichid, Edeleanu a creat un procedeu eficient. Pentru efectuarea experimentelor sale a realizat prima instalaลฃie semiindustrialฤ de rafinare la rafinฤria Vega din Ploieลti.
Anul 1908 este acela รฎn care concepe cea mai รฎnsemnatฤ dintre invenศiile lui, cunoscutul โprocedeu Edeleanuโ, constรขnd รฎn rafinarea produselor petrolifere cu dioxid de sulf lichid ca dizolvant selectiv, care asigura extragerea selectivฤ a hidrocarburilor aromatice (benzen, toluen, xilen etc.). Procedeul a fost aplicat mai รฎntรฎi experimental รฎn Romรขnia la rafinฤria Vega, apoi industrial รฎn Franศa (la Rouen, de catre German Borsig Company) ศi ulterior รฎn lumea รฎntreagฤ. A fost director al rafinฤriei Vega (1906-1910), iar รฎn perioada 1900-1913 a reprezentat Romรขnia la congresele ศi reuniunile internaศionale legate de petrol de la Paris (1900), Liรจge (1905), Bucureศti (1907), Londra (1909) ศi Viena (1913).
รncepรขnd din 1910 se stabileศte รฎn Germania, unde se consacrฤ industrializฤrii procesului de rafinare a petrolului cu bioxid de sulf lichid, fiind ศi director la โAllgemeine Gesellschaft fรผr Chemiche Industrieโ, care, รฎn onoarea inventatorului romรขn, a primit numele de โEdeleanu Gesellschaftโ ศi care funcศioneazฤ ศi astฤzi รฎn Frankfurt. Aceastฤ firmฤ a รฎnregistrat รฎn 1932 marca โEdeleanuโ (reรฎnnoitฤ pรขnฤ รฎn zilele noastre) – marcฤ pentru grupele de produse: hidrocarburi, carburanศi pentru motoare, uleiuri pentru transformator, uleiuri pentru รฎntrerupฤtoare ศi turbine, ulei alb, instalaศii ศi elemente de instalaศii pentru รฎmbunฤtฤศirea hidrocarburilor. รn timpul regimului naศional-socialist din Germania compania Edeleanu a fost cumpฤratฤ de firma Deutsche Erdรถl-AG, iar ulterior a trecut din mรขnฤ รฎn mรขnฤ pรขnฤ ce รฎn anul 2002 a fost cumpฤratฤ de firma Uhde, aparศinรขnd concernului ThyssenKrupp.
รn anul 1960, existau 80 de โinstalaศii Edeleanuโ รฎn diferite ศฤri ale lumii. โProcedeul Edeleanu, sublinia Costin D. Neniศescu, a devenit ศi este astฤzi รฎncฤ, sub forma multiplelor sale variante, procedeul de bazฤ al fabricฤrii uleiurilor de calitate superioarฤโ.
Edeleanu a obศinut 212 brevete de invenศii, รฎn Romรขnia, dar ศi รฎn SUA, Germania, Franศa, Austria, Suedia, Olanda etc.
รn 1932 s-a รฎntors รฎn ลฃarฤ ลi ลi-a continuat activitatea de cercetare, menลฃinรขnd legฤtura cu cercurile ลtiinลฃifice din afara ลฃฤrii. S-a stins din viaลฃฤ la 7 aprilie 1941.โ
๐๐ซ๐๐ฆ๐ข๐ข ๐ฌฬฆ๐ข ๐จ๐ง๐จ๐ซ๐ฎ๐ซ๐ข
โข 1906 – ๐๐๐
๐๐๐๐ ๐น๐๐๐๐๐ ๐ณ๐๐๐๐๐๐
๐๐ ๐ฉ๐๐๐๐๐๐, ๐๐ ๐๐๐๐
๐๐ ๐
๐ ๐๐๐๐ฬฆ๐๐
โข 1910 – ๐๐๐๐๐๐ ๐๐ โ๐บ๐๐๐๐๐๐ฬ๐ฬฆ๐๐ ๐
๐ ๐บฬฆ๐๐๐๐๐ฬฆ๐ ๐ต๐๐๐๐๐๐๐โ ๐
๐๐ ๐ด๐๐๐๐๐๐
โข 1925 – ๐๐๐๐๐๐ ๐
๐ ๐๐๐๐๐๐ ๐๐ โ๐ฐ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐ ๐ท๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐ป๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐โ ๐
๐๐ ๐ณ๐๐๐
๐๐ (1925),
โข 1932 – ๐๐๐
๐๐๐๐ ๐ป๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐น๐๐
๐๐๐๐
๐๐๐๐๐๐ ๐ฬ๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐ฬฆ๐๐๐๐๐ฬฆ๐๐๐๐๐ฬ ๐
๐๐๐๐ฬ๐ฬฆ๐๐๐๐๐ฬ ๐ฬ๐ ๐
๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐
โข 1932 ๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐ ๐น๐๐๐ฬ๐๐๐๐ ๐ฬ๐ ๐ฎ๐๐๐๐๐๐๐.
๐๐ฎ๐ซ๐ฌ๐: ๐๐ข๐ค๐ข๐ฉ๐๐๐ข๐
๐๐ซ๐ฆ๐ฬ๐ซ๐ข๐ญฬฆ๐ข ๐๐ฉ๐ข๐ฌ๐จ๐๐ฎ๐ฅ ๐L ๐๐ข๐ง ๐๐๐ญ๐ ๐๐ 19 ๐ฌ๐๐ฉ๐ญ๐๐ฆ๐๐ซ๐ข๐ ๐๐๐๐.
๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ฬ๐ฬฆ๐ ๐๐๐๐๐๐ฬฆ๐๐๐๐ โ ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐