๐๐„๐‘๐’๐Ž๐๐€๐‹๐ˆ๐“๐€ฬ†๐“ฬฆ๐ˆ ๐๐‹๐Ž๐ˆ๐„๐’ฬฆ๐“๐„๐๐„ โ€“ ๐„๐๐ˆ๐’๐Ž๐ƒ๐”๐‹ ๐—๐—๐—๐•๐ˆ๐ˆ
๐„๐Œ๐ˆ๐‹๐ˆ๐€ ๐‚๐Ž๐Œ๐ˆ๐’ฬฆ๐„๐‹ (๐Ÿ๐Ÿ—๐Ÿ๐Ÿ‘-๐Ÿ๐ŸŽ๐Ÿ๐ŸŽ)
๐„๐Œ๐ˆ๐‹๐ˆ๐€ ๐‚๐Ž๐Œ๐ˆ๐’ฬฆ๐„๐‹ (n. 28 februarie 1913, Ploieศ™ti – d. 8 aprilie 2010) a fost cercetator, etnomuzicolog si profesor universitar.
Profesoarฤƒ de notorietate internaศ›ionalฤƒ, a vฤƒzut lumina zilei la 28 februarie 1913, รฎntr-o familie รฎn care muzica โ€žera la ea acasฤƒโ€. A fost unul dintre cei ศ™ase copii ai renumitului institutor, dirijor ศ™i profesor de muzicฤƒ, Gheorghe Comiศ™el.
Studiile muzicale รฎncepute รฎmpreunฤƒ cu tatฤƒl sฤƒu au fost continuate รฎn Ploieศ™ti, la Liceul de fete โ€žDespina Doamnaโ€ ศ™i apoi la Academia Regalฤƒ de Muzicฤƒ ศ™i Artฤƒ Dramaticฤƒ – Bucureศ™ti, printre profesorii sฤƒi aflรขndu-se reputaศ›ii maeศ™tri ai muzicii ศ™i pedagogiei muzicale naศ›ionale: Ioan D. Chirescu, Alfonso Castaldi, Alfred Alessandrescu, George Breazul, C-tin Brฤƒiloiu, Dimitrie Cuclin, Stefan Popescu ศ™i Paul Jelescu.
รŽncฤƒ din timpul studiilor muzicale universitare, la recomandarea lui Constantin Brฤƒiloiu, fondatorul etnomuzicologiei romรขneลŸti, Emilia ComiลŸel a รฎnceput cercetarea รฎn domeniul folclorului. A lucrat, de-a lungul carierei, รฎn cadrul Institutului de Folclor din BucureลŸti ลŸi Institutul de Studii Sud Est Europene.
Prof. Emilia Comisel a รฎntreprins cercetฤƒri ศ™i culegeri sistematice de folclor muzical atรขt รฎn judeศ›ul natal (Prahova), cรขt ศ™i รฎn celelalte zone etnofolclorice, precum ศ™i ศ›n afara graniศ›elor actuale ale Romรขniei – unde trฤƒieศ™te populaศ›ie romรขneascฤƒ: Bulgaria, Iugoslavia, Albania, Canada, SUA, s.a.m.d., realizรขnd peste 9.000 de melodii.
Rezultatele acestei uriaศ™e activitฤƒศ›i ศ™tiinศ›ifice au fost publicate รฎn numeroase studii ศ™i articole ce au vฤƒzut lumina tiparului รฎn reviste de prestigiu รฎn ศ›arฤƒ ศ™i strฤƒinฤƒtate, comentate รฎn diverse emisiuni radiofonice ศ™i de televiziune sau prezentate รฎn cadrul unor prestigioase reuniuni ศ™tiinศ›ifice รฎn ศ›ara ศ™i peste hotare: Iugoslavia, Albania, Bulgaria, Canada, Grecia, SUA, URSS, Olanda, Polonia, Italia.
In acest sens, remarcฤƒm ศ™i volumele de referinศ›ฤƒ: โ€žFolclorul copiilorโ€, โ€žAntologia folcloricฤƒ din ศ›inutul pฤƒdurenilorโ€, โ€žFolclor din Dobrogeaโ€, โ€žCรขntam d-lui Bunuโ€, โ€žColindeโ€, etc.
รŽn paralel cu activitatea ลŸtiinลฃificฤƒ, a fost ลŸi un eminent cadru didactic, timp de peste 30 de ani a fost profesor, iniลฃial la Liceul Pedagogic din PloieลŸti ลŸi apoi, pรขnฤƒ la pensionare รฎn 1976, a fost profesor la catedra de folclor a Universitฤƒศ›ii Naศ›ionale de Muzicฤƒ Bucureศ™ti.
Vasta sa activitate ศ™tiinศ›ificฤƒ ศ™i didacticฤƒ a fost rasplatitฤƒ cu trei premii de cฤƒtre Uniunea Compozitorilor ศ™i Muzicologilor din Romรขnia, Premiul โ€žCiprian Porumbescuโ€ al Academiei Romรขne (1982), cu Ordine ศ™i medalii ale statului romรขn. Pe plan internaศ›ional a fost aleasฤƒ membru รฎn Consiliul Internaศ›ional de Folclor Muzical (Londra), รฎn Societatea Internaศ›ionalฤƒ de Muzicologie (Elveศ›ia) ศ™i รฎn Societatea Internaศ›ionalฤƒ de Antropologie (Paris).
In luna martie 2000, la propunerea Muzeului memorial โ€žPaul Constantinescuโ€ din Ploieศ™ti, Consiliul Local al Municipiului Ploieศ™ti i-a acordat titlu de โ€žCetฤƒศ›ean de Onoareโ€.
La moartea sa, pe 18 aprilie 2010, corpul cercetฤƒtoarei a fost depus, ca un ultim omagiu, รฎn Aula Uniunii Compozitorilor ลŸi Muzicologilor din Romรขnia din Palatul Cantacuzino.
๐”๐ซ๐ฆ๐šฬ†๐ซ๐ข๐ญฬฆ๐ข ๐ž๐ฉ๐ข๐ฌ๐จ๐๐ฎ๐ฅ ๐—๐—๐—๐•๐ˆ๐ˆ๐ˆ ๐๐ข๐ง ๐๐š๐ญ๐š ๐๐ž ๐Ÿ“ ๐ฌ๐ž๐ฉ๐ญ๐ž๐ฆ๐›๐ซ๐ข๐ž ๐Ÿ๐ŸŽ๐Ÿ๐ŸŽ.
๐๐„๐‘๐’๐Ž๐๐€๐‹๐ˆ๐“๐€ฬ†๐“ฬฆ๐ˆ ๐๐‹๐Ž๐ˆ๐„๐’ฬฆ๐“๐„๐๐„ โ€“ ๐„๐๐ˆ๐’๐Ž๐ƒ๐”๐‹ ๐—๐—๐—๐•๐ˆ๐ˆ

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Follow by Email