๐๐๐๐๐๐ ๐๐ฬ๐๐ฬ๐๐๐๐๐
โ๐๐ก๐๐จ๐๐จ๐ซ ๐๐ฬ๐๐ฬ๐ซ๐๐ฌ๐๐ฎ (17 aprilie 1842 – 1913) a รฎnceput primele sale studii la 1850, รฎn pensionatele Monty ศi Schweitz. La 1854 a plecat รฎn Germania, unde a fost admis, cu autorizarea guvernului, รฎn corpul de cadeศi din Prusia ศi a urmat din 1854 pรขnฤ la 1858 studiile ศcoalei militare preparatorii din Potsdam ศi ศcoalei centrale militare din Berlin.
Totodatฤ, รฎn 1858 ศi 1859 a frecventat cursurile facultฤศii de litere ศi de filozofie din Berlin. La 16 octombrie 1859 s-a รฎnrolat ca soldat voluntar รฎn armata romรขnฤ. A fost numit la 1 ianuarie 1860 sub-ofiศer ศi รฎnaintat la 24 ianuarie 1861 la gradul de sublocotenent. T. Vฤcฤrescu a fost chemat la 1863 รฎn statul major al lui Cuza Vodฤ, ca ofiศer permanent de ordonanศฤ; la 1864, a demisionat din armatฤ ศi, intrat รฎn viaศa civilฤ, s-a ocupat de literaturฤ ศi politicฤ.
[โฆ] รmpreunฤ cu Aurelian, Urechia, Esarcu, Alex. N. Lahovari etc., a fondat atunci โAteneul romรขnescโ ศi cu un grup de tineri a fฤcut parte din comitetul de redacศiune al ziarului โRevista Dunฤriiโ, รฎnfiinศat รฎn decembrie 1865, spre a combate cu cea mai mare energie regimul loviturii de stat. A doua zi dupฤ revoluศiunea de la 11 februarie 1866, Th. Vฤcฤrescu este numit prefect la Prahova, cu รฎnsฤrcinarea de a trece peste fruntarie, la Braศov, pe detronatul domnitor Cuza.
รn iulie 1870, e numit agent diplomatic al ศฤrii รฎn Serbia. รn septembrie 1872, cu prilejul รฎnfiinศฤrii miliศiilor, prevฤzute de legea organicฤ a puterei armate, Th. Vฤcฤrescu, รฎn calitate de fost ofiศer, fu numit locotenent รฎn miliศiile cฤlฤri, iar รฎn iunie 1873, M.S. Domnitorul Carol I รฎl chemฤ pe lรขngฤ persoana sa, รฎn funcศiunea de mareศalul curศii domneศti.
รn octombrie 1876, Th. Vฤcฤrescu รฎnsoศi, ca reprezentant al Curศii Domnitorului, pe primul ministru Ionel Brฤtianu ศi pe ministrul de rezbel, colonel Slฤniceanu, รฎn misiunea pe lรขngฤ รฎmpฤratul Rusiei, Alexandru al II-lea, la Livadia, unde se stabilirฤ bazele รฎnศelegerii pentru trecerea oศtirilor ruseศti prin Romรขnia. Iar cรขnd isbucni rezbelul din 1877, Th. Vฤcฤrescu luฤ parte la el รฎn calitate de cฤpitan miliศian, ataศat marelui cartier general al armatei romรขne, trecu Dunฤrea ศi participฤ la luptele din jurul Plevnei.
La 8 aprilie 1881, Th. Vฤcฤrescu fu trecut ca locotenent-colonel รฎn rezervฤ ศi la octombrie 1882 fu numit ministru preศedinte pe lรขngฤ curศile din Bruxelles ศi din Haga.
La 28 ianuarie 1885 fu numit trimis extraordinar ศi ministru plenipotenศiar la Roma, de unde demisionฤ pentru motive private la 31 august 1885.
รn 1886 publicฤ volumul I ศi รฎn 1887 volumul al doilea al scrierei istorice โ๐ฟ๐ข๐๐ก๐๐๐ ๐๐๐๐ฬ๐๐๐๐๐ ๐ฬ๐ ๐๐๐ง๐๐๐๐ข๐ ๐๐๐ 1877-1878โ, operฤ care a fost premiatฤ de Academia Romรขnฤ.
La 1 iulie 1888 este numit trimis extraordinar ศi ministru plenipotenศiar la Viena, post รฎn care funcศioneazฤ pรขnฤ la 1 iulie 1891.
A fฤcut parte รฎn nenumฤrate rรขnduri din parlament, ca deputat ศi senatorโ.
(Dim. R. Rosetti, Dicศionarul contemporanilor, Bucureศti, 1897)
โ
๐๐๐ฌ๐๐ซ๐ข๐๐ซ๐ ๐๐ฉ๐ฬ๐ซ๐ฎ๐ญ๐ฬ ๐ขฬ๐ง ๐ฆ๐จ๐ง๐จ๐ ๐ซ๐๐๐ข๐ ๐จ๐ซ๐๐ฌฬฆ๐ฎ๐ฅ๐ฎ๐ข ๐๐ฅ๐จ๐ข๐๐ฌฬฆ๐ญ๐ข, ๐๐ ๐๐ข๐ก๐๐ข๐ฅ ๐๐๐ฏ๐๐ฌ๐ญ๐จ๐ฌ:
โ ๐๐๐จ๐๐จ๐ซ ๐๐ฬ๐๐ฬ๐ซ๐๐ฌ๐๐ฎ (1842-1914) a fost elev al ศcolii militare din Berlin pe la 1858 ศi al Facultฤศii de Litere din acel oraศ.
La 1861 a fost avansat sublocotenent. A demisionat รฎnsฤ din armatฤ la 1864, intrรขnd รฎn politici. A combฤtut lovitura de stat. Prefect in 1866, reprezentant al guvernului la Berlin รฎn chestia cฤilor ferate (1870), agent diplomatic รฎn Serbia la 1871, mareศal al Curศii la 1873, Teodor Vฤcฤrescu a luat parte la rฤzboiul pentru independenศฤ cu gradul de cฤpitan.
Apoi – ministru plenipotenศiar la Bruxelles 1882, la Roma 1885 ศi la Viena 1888.
A fost deputat ศi senator รฎn mai multe rรขnduri, ca reprezentant al judeศului Prahova – apฤrรขnd totdeauna interesele ploeศtenilor.
A fost membru fondator al Ateneului romรขn din Bucureศti.
A scris : โ๐ฟ๐ข๐๐ก๐๐๐ ๐
๐๐๐ฬ๐๐๐๐๐ ๐ฬ๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐ข๐ ๐๐๐ 1877-78″.
Discursurile lui politice i s’au publicat de Badea Mangรขru รฎn anul 1915.โ
๐๐ฎ๐ซ๐ฌ๐:
๐. ๐ ๐๐ฅ๐๐ซ๐ข๐๐ฉ๐จ๐ซ๐ญ๐ซ๐๐ญ๐๐ฅ๐จ๐ซ.๐ซ๐จ;
๐. ๐๐จ๐ง๐จ๐ ๐ซ๐๐๐ข๐ ๐จ๐ซ๐๐ฌฬฆ๐ฎ๐ฅ๐ฎ๐ข ๐๐ฅ๐จ๐ข๐๐ฌฬฆ๐ญ๐ข ๐๐ ๐๐ข๐ก๐๐ข๐ฅ ๐๐๐ฏ๐๐ฌ๐ญ๐จ๐ฌ, ๐๐ข๐ฉ๐๐ซ๐ฎ๐ฅ โ๐๐๐ซ๐ญ๐๐ ๐๐จ๐ฆ๐ฬ๐ง๐๐๐ฌ๐๐ฬโ, ๐๐ฎ๐๐ฎ๐ซ๐๐ฌฬฆ๐ญ๐ข, ๐๐๐๐ / ๐ฉ.๐๐๐.
๐๐ซ๐ฆ๐ฬ๐ซ๐ข๐ญฬฆ๐ข ๐๐ฉ๐ข๐ฌ๐จ๐๐ฎ๐ฅ ๐๐๐๐ ๐๐ข๐ง ๐๐ ๐ข๐ฎ๐ฅ๐ข๐ ๐๐๐๐.
